Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

6 downloads 285 Views 2MB Size Report
lui. Aduna]i toate aceste cazuri [i ve]i ob]ine sute de mii de oameni afecta]i. ...... Brad Pitt `n Strania poveste a lui Benjamin Button, `n regia lui David Fincher ...
Vorba ministrului Paleologu, asupra Ia[i International Film Festival (IIFF) planeaz\ „plea[ca“.

REZERVA}IA DE ZIMBRU

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA

»

APARE S~MB|TA

Citi]i un comentariu de George Onofrei ~N » PAGINA 5

»

WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

CRONIC| DE CARTE

Noi, \ia Bogdan-Alexandru St\nescu Citi]i postfa]a romanului Replace all (colc\iala) de Ioan L\cust\, care va ap\rea `n cur`nd, postum, la Editura Polirom.

1,5 LEI NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

~N » PAGINILE 10-11

Ora[ul repetent la cultur\ urbanistic\

Scriitorul [i regizorul produc]iei Doubt, `n SDC Iulia Blaga Doubt este prima pies\ de teatru a lui John Patrick Shanley care a fost jucat\ pe Broadway, c`[tig`nd `n 2004 toate premiile teatrale importante din Statele Unite. A ob]inut pentru text Premiul Pulitzer, iar filmul s\u, realizat `n 2008, a avut cinci nominaliz\ri la Oscar.

~N » PAGINILE 8-9

Un Pa[te Fericit! „Suplimentul de cultur\“ ureaz\ „S\rb\tori Fericite!“ tuturor colaboratorilor [i cititorilor. Urm\toarea edi]ie a revistei va ap\rea s`mb\t\, 25 aprilie.

Citi]i grupajul realizat de Ciprian Nedelcu ~N » PAGINILE 3-4

~n 2004, celebrul Bernard Pivot realiza o emisiune cu [i despre Ia[i `n seria sa „Double Je“ de la France 2. Ie[enii care au v\zut filmul s-au `ntrebat, pe bun\ dreptate, dac\ acela de pe ecran este ora[ul lor sau e doar o versiune stilizat\ prin tehnici de televiziune bine st\p`nite. Pivot a declarat, de altfel, c\ a fost sedus de ora[, cu toate contrastele sale. Mai mult, l-a [i definit: „e ca un ora[ la ]ar\!“. Discu]iile despre arhitectura Ia[ului au fost numeroase `n ultimii ani, f\r\ a se observa `ns\ o `mbun\t\]ire a aspectului general al urbei. Proiectul Palas a suscitat, de asemenea, dezbateri aprinse `ntre sus]in\tori `nfoca]i [i critici radicali. „Suplimentul de cultur\“ a consultat doi arhitec]i cunoscu]i [i un critic de arte vizuale pentru a afla ce fel de ora[ am avut [i cum ar putea ar\ta acesta `n viitorul apropiat.

»2

FURTURI {I INCOMPETEN}|

editorial

Radu Pavel Gheo: „Banii pl\ti]i `n `ntreaga Românie ajung pentru medicamente abia dou\-trei zile pe lun\. Aici nu poate fi vorba `n nici un caz de lips\ de bani, ci fie de furturi camuflate `n contracte [i comisioane, fie de incompeten]\ administrativ\ cras\“.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Un guvern istoric Lucian Dan Teodorovici C`nd ]ara arde de grija zilelor de pu[c\rie, `n num\r de 29, ale unui latifundiar, c`nd la nord-eest se petrec evenimente ce ne-aaduc aminte de 13-1 15 iunie 1990, c`nd se anun]\ arest\ri spectaculoase, c`nd se apropie alegeri de toate felurile, e greu s\ mai vorbe[ti despre m\surile economice ale unui guvern altfel destul de [ters. Cum s\ atragi audien]\ prezent`nd cifre? Ce spectacol s\ sco]i din vorbele repezite [i chinuit-tehnice ale primului-ministru? Cu toate astea, `n opinia mea, nu eventuala „perdea de fum“ care s\ acopere afacerile familiei B\sescu ar trebui s\ fie preocuparea noastr\ num\rul unu, ci faptul c\ dup\ ea, cumva colateral, Cabinetul Boc preg\te[te un soi de exterminare. Prea dur cuv`ntul? Nu [tiu, poate. {i mie mi s-a p\rut a[a c`nd l-am scris. Dar n-am revenit asupra lui

pentru c\ atunci c`nd distrugi, cu bun\ [tiin]\, o parte consistent\ a unei clase mijlocii [i a[a firave, nu [tiu ce alt cuv`nt s-ar potrivi mai bine. Prin m\surile luate sau `n curs de a le lua, m\ refer la impozitul forfetar [i la preg\tita anulare a deducerii TVA-ului pentru automobilele luate pe firm\ (incluz`nd aici [i deducerile pe consumul de benzin\, pe piese auto etc.), Cabinetul Boc face eforturi de a se `nscrie `n istorie. Nu prin niscaiva realiz\ri `n favoarea României, ci prin stoparea evolu]iei ei, ba chiar prin trimiterea `napoi `n s\r\cie a acelor oameni care, form`nd clasa de mijloc, au asigurat `n parte cre[terile economice de p`n\ acum. Permite]i-mi, v\ rog, un exemplu concret, al unor prieteni de familie. El lucreaz\ pe un salariu de aproximativ 13-14 milioane vechi. Ea a c\utat vreme de doi ani o slujb\, nu a g\sit. Pentru a-[i

vor face cei care g\siser\ un mod de a-[i » Ce asigura existen]a? ~[i vor lua [omajul o vreme, din banii pe care statul `i „c`[tig\“ datorit\ noilor m\suri, apoi vor munci undeva la negru sau, pur [i simplu, vor str`nge cureaua p`n\ la limita suportabilului. Aduna]i toate aceste cazuri [i ve]i ob]ine sute de mii de oameni afecta]i. asigura un venit, au deschis, `n urm\ cu doi-trei ani, un mic magazin. Ea s-a angajat acolo cu carte de munc\. Deoarece profitul lunar brut ar fi ajuns la aproximativ 15 milioane, [i-a fixat un salariu de 8 milioane vechi, spre a putea pl\ti, din restul banilor, d\rile la stat. Nu intrau `n ceea ce am numit clasa de mijloc, dar `ncepeau s\ se descurce. De cur`nd, mi-au spus c\ inten]ioneaz\ s\-[i ia [i o ma[in\ `n leasing. Una româneasc\, fire[te. Nici un

TEO ROMÂNII E DE{TEP}I

profit al firmei deci, tot ceea ce vizau era s\-[i permit\ acel salariu de aproximativ 8 milioane lunar. De dou\ s\pt\m`ni `ns\ stresul lor e imens: impozitul forfetar, anun]at ini]ial la 1.600 de euro pe an, „rectificat” acum la 1.000 de euro lunar conform venitului firmei lor, adic\ 42 de milioane vechi, ar face-o pe so]ia prietenului meu s\ r\m`n\ practic cu un salariu imposibil de pu]in peste 4 milioane pe lun\. Acum, a venit vestea c\ nu-[i vor mai

&

putea recupera nici TVA-ul pe preconizata ma[in\, nu-[i vor putea deduce nici benzina. Prietenul meu mi-a spus c\, `n cazul \sta, nemaiav`nd vreun avantaj, `[i va trece firma `n conservare – m\car nu va mai trebui s\ dea acel impozit forfetar. Iar so]ia lui va intra, fire[te, `n [omaj. {tiu, sun\ patetic povestea, dar e perfect adev\rat\. {i, evident, ei i se-al\tur\ o mul]ime de alte pove[ti asemenea. M\ crede]i sau nu, cunosc chiar eu alte dou\, tot ale unor prieteni, cumva asem\n\toare. Ce vor face cei care g\siser\ un mod de a-[i asigura existen]a? ~[i vor lua [omajul o vreme, din banii pe care statul `i „c`[tig\“ datorit\ noilor m\suri, apoi vor munci undeva la negru sau, pur [i simplu, vor str`nge cureaua p`n\ la limita suportabilului. Aduna]i toate aceste cazuri [i ve]i ob]ine sute de mii de oameni afecta]i. Oameni care cump\rau ma[ini, care `[i cheltuiau bani `n supermarketuri, adic\ oameni care contribuiau la stat nu doar pentru ei, ci pentru to]i. Din contribuitori, acum se vor transforma `n asista]i. Orice om `ntreg la minte `[i d\ seama c\ nu pe termen lung, nici m\car mediu, ci pe termen scurt statul

va pierde prin aceste m\suri. {i totu[i, guvernul fie pare a nu-[i da seama, fie pur [i simplu n-are nici o problem\ cu asta. Distruge clasa mijlocie? ~i trimite spre subzisten]\ pe ace[ti oameni? Fie! Statul va primi `ns\ imediat ni[te bani, din care va putea asigura ni[te cheltuieli populiste, foarte eficiente ca imagine, tocmai bune pentru a p\c\li alte clase de aleg\tori. Un guvern istoric, a[a mi-am intitulat textul. Pentru c\ e primul guvern care nu face nici un efort din a-[i ascunde du[m\nia nu numai fa]\ de `mbog\]i]i, ci [i fa]\ de cei care abia au reu[it s\ se pun\ pe picioare, dup\ o tranzi]ie chinuitoare `n care am fost cu to]ii n\uci. Continu`nd `n felul \sta, Cabinetul Boc marcheaz\ `nceputul unei crize de natur\ pur româneasc\ ce are [anse s\ se transforme, `ntr-un viitor nu foarte `ndep\rtat, `n colaps. Cine va fi de vin\? Criza mondial\. Una care `ns\ ar fi putut s\ ne ating\ destul de pu]in dac\ ar fi existat ni[te oameni care s\ [tie s-o gestioneze. Ba chiar una de care, `n mod ironic, am fi putut profita dac\ am fi avut guvernan]i competen]i. C\, din p\cate, n-avem `ncepe deja s\ sune a truism.

GHEO SUPLIMENTUL LUI JUP

Coplata doctorului Irinel Radu Pavel Gheo Dup\ cum spuneam s\pt\m`na trecut\, am v\zut recent o declara]ie a medicului Irinel Popescu, actualul pre[edinte al Casei Na]ionale de Asigur\ri de S\n\tate, care m-aa impresionat profund. Domnul Irinel Popescu a spus c\ `n domeniul s\n\t\]ii România ar trebui s\ adopte un model asem\n\tor cu cel din SUA. Doar c\ `ntr-un asemenea caz CNAS-ul [i-ar cam pierde obiectul muncii, fiindc\ `n sistemul american asigur\rile de s\n\tate s`nt `n marea lor majoritate administrate de societ\]i private (care, printre altele, pot da [i faliment). Iar sistemul american de s\n\tate e cunoscut drept unul dintre cele mai proaste din lumea civilizat\. Tot domnul doctor Irinel a mai spus [i c\ ar accepta (frumos zis!) introducerea unui nou sistem de asigurare, prin care pacien]ii s\ pl\teasc\ o parte din cheltuielile unor servicii medicale. Ceea ce nu m\ mir\. M\ mir\ doar rezervorul inepuizabil de personaje puse `n func]ii de decizie f\r\ s\ aib\ abilit\]ile necesare. Pe de alt\ parte, eu a[ fi de acord cu introducerea sistemului copl\]ii. Al unui sistem de coplat\ veritabil. Dar nu cred c\ domnul Irinel s-a g`ndit la a[a ceva. Domnia Sa a imaginat doar un mod de a jupui suplimentar de bani bolnavii din România,

c\ci coplata ar presupune ca statul s\ dea mai mul]i bani dec`t p`n\ acum. S\ explic cum. ~n România plata asigur\rii de s\n\tate este obligatorie. Eu, ca orice salariat, pl\tesc o parte din salariul meu pentru asigur\rile de s\n\tate. La fel, din impozitul propriu-zis pe salariu, care ajunge la bugetul de stat, o parte este alocat\ Ministerului S\n\t\]ii. Cu alte cuvinte, pl\tesc din dou\ p\r]i. ~n ultimii c`]iva ani m-am `mboln\vit de c`teva ori – nu foarte grav, dar de fiecare dat\ suficient ca s\ dau unu-dou\ milioane de lei vechi pentru analize [i medicamente. O parte din ele ar fi trebuit s\ fie compensate. Numai c\... ghinion! ~n ziua a treia sau a patra a lunii (dup\ cum se [tie) plafonul pentru analize gratuite [i medicamentele compensate era epuizat. A[adar, banii pl\ti]i `n `ntreaga Românie ajung pentru medicamente abia dou\trei zile pe lun\. Aici nu poate fi vorba `n nici un caz de lips\ de bani, ci fie de furturi camuflate `n contracte [i comisioane, fie de incompeten]\ administrativ\ cras\. Pe banii mei [i ai tuturor celorlal]i cet\]eni români. M-am l\murit recent ce `nseamn\ medicamente compensate cu 90%. St\team la coad\ `ntr-o farmacie [i am v\zut cum un b\tr`n `ntinde o re]et\ farmacistei, spun`nd: „Doamn\, vede]i c\ am un medicament compensat aici. C`t cost\?“ „68

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

de lei“, `i r\spunde farmacista. „Adic\ 680 de mii de lei vechi“, explic\ ea. „Deci m\ cost\ 68.000“, deduce b\tr`nul. „E `n regul\, am at`ta la mine.“ „A, nu!“ sare farmacista. „Dumneavoastr\ ave]i reducere 90% din pre]ul de baz\, care e 380 de mii de lei. Noi v\ facem reducerea de la 380 de mii, iar restul trebuie s\-l pl\ti]i integral.“ „Adic\?“ „Adic\ adaosul. 33 de lei [i ceva. 340 de mii de lei vechi.“ Bani pe care b\tr`nul nu-i avea. Aha, m-am g`ndit eu, pre]ul de baz\! Deci `n realitate o compensa]ie cu 90% `nseamn\, cu noroc, 50%. Iar dac\ pl\tim cu to]ii mereu, peste tot, legal sau ilegal, te `ntrebi ce `n]elege cu adev\rat domnul Irinel prin coplat\. C\ci pentru mine coplata `nseamn\ exact invers dec`t ce vrea el: ca CNAS-ul s\ mai scoat\ [i el ni[te bani din buzunar. Fiindc\ deocamdat\ eu am pl\tit sistematic [i c`nd am fost s\n\tos, [i c`nd am fost bolnav. A[a cum fac mai to]i cet\]enii României. De[i ar exista [i o explica]ie mai simpl\: domnul doctor Irinel a nimerit [i el acolo, pe post, gra]ie algoritmului politic. A[a cum acum patru ani Partidul Conservator a primit Loteria Na]ional\, acum i s-a alocat CNAS-ul. Adic\ tot o loterie, doar c\ una unde cet\]eanul pierde mai mult dec`t bani.

www.supliment.polirom.ro

DUP| 1960

Ionel Oancea: „Vestitele coline ale ora[ului au fost acoperite cu blocuri, f\c`nd ca peisajul s\ se estompeze. Este adev\rat c\, dup\ 1960, s-au f\cut nenum\rate gre[eli din punct de vedere arhitectural“.

3« ordinea de zi

DOAR AURA A MAI R|MAS DIN VECHIUL IA{I

Repeten]i la cultur\ urbanistic\

„Suplimentul de cultur\“ a consultat doi arhitec]i cunoscu]i [i un critic de arte vizuale pentru a afla ce fel de ora[ am avut [i cum ar putea ar\ta acesta `n viitorul apropiat. Ciprian Nedelcu De-a lungul timpului, speciali[tii s-au pl`ns c\ `n Ia[i nu exist\ o adev\rat\ cultur\ urbanistic\. Unii critici afirm\ c\ [i `n acest moment ar fi foarte dificil de aplicat un set de reguli pentru p\strarea unei estetici `n ce prive[te arhitectura ora[ului. Totu[i, autorit\]ile se laud\ cu un Plan Urbanistic General ce urmeaz\ a fi pus `n aplicare peste un an: „Se `ncearc\ aplicarea unui Plan Urbanistic General care s\ fie c`t mai drastic“, spune Tudor Vericeanu, arhitectul-[ef al Prim\riei Municipiului Ia[i.

Trei perioade distincte Fostul arhitect-[ef al municipalit\]ii ie[ene, Ionel Oancea, este de p\rere c\, atunci c`nd se vorbe[te despre „Ia[ul arhitectural“, trebuie s\ se fac\ referire la trei perioade distincte. „Avem perioada istoric\ de p`n\ `n anii ’60, cea de dup\ 1960 p`n\ `n 1989 [i o a treia, p`n\ `n prezent. Dup\ 1960 au ap\rut investi]iile comuniste `n cl\diri. P`n\ atunci am avut o dezvoltare organic\ a ora[ului. Bine`n]eles, a fost vorba, `n cazul nostru, [i despre un ora[ relativ mic, cu p`n\ `n 100.000

de locuitori. ~nainte de 1960, au fost ridicate cl\diri-monument importante. Vorbim aici despre Ia[ul istoric, ora[ul v\zut `n termeni superlativi. ~n acea perioad\, de dinainte de comunism, Ia[ul era un ora[ plin de farmec. Acea perioad\ este una foarte l\udat\ din acest punct de vedere, al culturii urbanistice. Din nefericire, acel Ia[i istoric nu dispunea de o arhitectur\ de mare valoare, dar ansamblul era considerat unul pitoresc. Se spune, pe bun\ dreptate, c\ acel Ia[i a fost `ntors de la matca lui de dezvoltarea comunist\. Au fost ridicate acele blocuri masive de locuin]e `n zone precum Bulevardul Independen]ei sau strada Anastasie Panu. Acele cl\diri nu au f\cut altceva dec`t s\ rup\ total leg\tura dintre «sufletul istoric» al Ia[ului [i peisajul `nconjur\tor“, a precizat Ionel Oancea.

„Ora[ul celor [apte coline“ a r\mas f\r\ coline ~n opinia lui Oancea, „ora[ul celor [apte coline“ [i-a pierdut avantajul vizual oferit tocmai de dealuri, din cauza ridic\rii cartierelor masive de dup\ anul 1960. „~n acea vreme au ap\rut cartiere mari, `ntinse, care au atenuat calitatea extraordinar\ a reliefului `nconjur\tor. Vestitele coline ale ora[ului au fost acoperite cu blocuri, f\c`nd ca peisajul s\ se estompeze. Este adev\rat c\, `n perioada respectiv\, s-au f\cut nenum\rate gre[eli din punct de vedere arhitectural“, a ar\tat Oancea. Tot acesta men]ioneaz\ faptul c\, totu[i, Ia[ul nu duce lips\ de poten]ial. „Ia[ul este `nc\ transparent, `[i p\streaz\ unele calit\]i raportat la alte ora[e de

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

aceea[i m\rime din România. Dar trebuie s\ se stopeze interven]iile brutale asupra peisajului [i totul s\ se fac\ `n mod planificat. Dup\ comunism, `n democra]ia aceasta a noastr\, lucrurile au `nceput s\ se dezvolte neplanificat. ~n Ia[i nu exist\ nici un plan urbanistic – excep]ia constituind-o Proiectul Palas, care nu este finalizat – care s\ capete via]\. A fost o constant\ dezordine general\. Omul `[i ia teren, vine [i cere aproba]ia pentru ridicarea unei cl\diri. S-au dat aprob\ri pentru locuin]e unifamiliale care au fost ridicate `n toat\ dezordinea. Din punctul meu de vedere, [ansa Ia[ului, `n compara]ie cu alte ora[e, este c\ dezordinea nu este at`t de evident\ `nc\ – asta tocmai datorit\ peisajului colinar, despre care aminteam. Rezultatul nu este unul dezastruos. Ia[ul are `nc\ multe calit\]i, nefiind distrus `nc\ `n mod iremediabil“, a spus fostul arhitect-[ef al Ia[ului. Oancea este de p\rere, totu[i, c\ cele mai importante „r\ni“ pe corpul ora[ului au fost f\cute `n perioada comunist\. „~n acea perioad\ s-au comis cele mai multe distrugeri. Problema este c\ nu exist\ semne c\ dezvoltarea dezordonat\ se stopeaz\. E adev\rat c\ nici legisla]ia nu ajut\ la `ndeplinirea acestui lucru. De Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-uri – n.r.) s`nt responsabile autorit\]ile locale. Din p\cate, administra]ia local\ nu reu[e[te s\ pun\ la punct un set de reglement\ri `n acest sens. Din nefericire, nu mai exist\ nici acea viziune de ansamblu. Sigur, este [i o defec]iune legislativ\. Un alt aspect care mi se pare important este c\ au disp\rut acele ateliere de urbanism care existau pe vremea comunismului [i care ar putea fi benefice. Nu exist\ firme de urbanism, ci

Pu]inele cl\diri vechi r\mase „`n picioare“ [i `n comunism se afl\ `ntr-o stare avansat\ de degradare

firme de arhitectur\“, a men]ionat Ionel Oancea. ~n opinia acestuia, viitorul Ia[ului din punct de vedere arhitectural nu este deloc unul roz. „Nu s`nt foarte optimism `n aceast\ privin]\, a viitorului apropiat al culturii urbanistice. Este adev\rat – exist\ un conflict permanent `ntre bani [i estetic\...

{i, din p\cate, de cele mai multe ori c`[tig\ banul, nu estetica, nu spa]iul urbanistic! Noi, locuitorii Ia[ului, `nc\ nu percepem adev\rata valoare a culturii urbanistice“, a subliniat fostul arhitect-[ef al municipalit\]ii ie[ene. Continuare `n pagina 4

www.supliment.polirom.ro

»4 ordinea de zi

VOCEA ARHITECTULUI-{EF

Tudor Vericeanu: „Este adev\rat c\, p`n\ nu demult, Planurile Urbanistice Zonale au fost aplicate haotic, dar `ncerc\m s\ reglement\m acest lucru“.

C\t\lin Gheorghe: „Lipse[te o strategie vizual\“ Continuare din pagina 3 Pe de alt\ parte, criticii s`nt de p\rere c\ nu exist\ o adev\rat\ logic\ arhitectural\ `n „ora[ul celor [apte coline“. Ace[tia au subliniat, de asemenea, c\ lipse[te [i o strategie vizual\ `n ceea ce prive[te dezvoltarea urban\. „P\rerea mea este

una pur observa]ional\, de estetic\, pentru c\ nu s`nt un specialist `n arhitectur\, ci s`nt implicat mai mult `n zona artelor vizuale. ~n primul r`nd, nu cred c\ exist\ o logic\ arhitectural\ de care s\ se ]in\ cont, `n special la nivel administrativ. ~n acela[i timp, din construc]iile recente nu pare s\ existe nici o strategie vizual\ – [i m\ refer aici la nivelul solului, ca simplu locuitor al Ia[ului care trece pe strad\ [i observ\ cl\dirile“, crede C\t\lin Gheorghe, critic de arte vizuale [i teoretician. ~n opinia lui Gheorghe, orice plan de viitor pare, la prima vedere, destul de greu de aplicat, `n condi]iile `n care cl\dirile ridicate p`n\ acum nu prea „se leag\“ de ceea ce exista `nainte `n Ia[i. ~ns\ acesta a precizat c\ exist\ [i c`teva „bile albe“ `n dreptul autorit\]ilor locale, care au reu[it s\ restaureze c`teva dintre cl\dirile semnificative ale ora[ului. „~n ultimii trei ani, at`t cl\direa Bibliotecii Centrale Universitare, c`t [i cele ale Palatului Copiilor [i Universit\]ii «Al.I. Cuza» au fost puse mai bine `n eviden]\ prin renovare. Un alt lucru pozitiv este acela generat de decizia de a ilumina pe timp de noapte alte cl\diri, cum ar fi Palatul Culturii. Acest fapt nu face altceva dec`t s\ avantajeze arhitectura, d`nd [i o oarecare not\ «turistic\» Ia[ului. La nivelul extinderii ora[ului se poate vorbi numai despre o afacere. Aici nu se pune problema unui control vizual“, a declarat criticul.

„Cea mai mare «crim\ urbanistic\»“

Reabilitarea B\ii Turce[ti [i transformarea acesteia `ntr-un centru de art\ ar putea fi un punct de pornire `n elaborarea unei strategii culturale pe termen lung

C\t\lin Gheorghe `l contrazice pe Ionel Oancea, fiind de p\rere c\ cea mai mare „crim\ urbanistic\“ este Proiectul Palas, din cauza apropierii [i obtur\rii unor p\r]i din Palatul Culturii. „~n realitate, este o afacere f\cut\ pe seama locuitorilor ora[ului. Palatul Culturii este acoperit, practic, de cl\dirile ridicate `n zona respectiv\. ~n rest, Ia[ul are oarecum un aspect destul de ordonat, p\str`ndu-[i c`t de c`t tr\s\turile. {i este l\udabil c\, `n ultima perioad\, autorit\]ile

nu au avizat ridicarea unor cl\diri mari `n ora[. A[a cum spuneam, cred c\ ar trebui s\ se mearg\ pe renovarea unor cl\diri importante `n Ia[i. Chiar [i Casa de Cultur\ a Studen]ilor arat\ interesant ca arhitectur\, `ns\ este mereu acoperit\ de bannere [i diverse reclame [i cred c\ aici ar trebui s\ se intervin\, pentru c\ nu este un lucru tocmai pozitiv“, a precizat C\t\lin Gheorghe.

Autorit\]ile: „Vor fi impuse condi]ii mai drastice!“ Pe de alt\ parte, reprezentan]ii municipalit\]ii ie[ene s`nt de p\rere c\ noul Plan Urbanistic General, care va fi pus `n aplicare, `n cel mai fericit caz, peste un an, poate reprezenta un „filtru“ pentru modul `n care se construie[te `n ora[. Chiar dac\ locuitorii Ia[ului au mai auzit acest „refren“ [i unii dintre ei au fost dezam\gi]i, pentru c\, p`n\ la urm\, „a primat banul“, edilii ne dau asigur\ri c\, de data aceasta, lucrurile nu vor mai sta la fel. Actualul arhitect-[ef al Prim\riei municipiului Ia[i, Tudor Vericeanu, crede c\ noul Plan Urbanistic General va impune condi]ii mai drastice celor care vor s\ ridice diverse cl\diri `n ora[. „Exist\ un Plan Urbanistic General care va fi pus `n aplicare din luna aprilie a anului viitor. Se `ncearc\ aplicarea unui Plan Urbanistic General (PUG – n.r.) care s\ fie c`t mai drastic. Este adev\rat c\, p`n\ nu demult, Planurile Urbanistice Zonale au fost aplicate haotic, dar `ncerc\m s\ reglement\m acest lucru [i s\ fie stabilite clar `n\l]imile pentru cl\diri [i numai `n anumite zone ale ora[ului“, a ar\tat arhitectul-[ef al Prim\riei municipiului Ia[i.

România, `ntre Bl\ge[ti [i Sculeni Bl\ge[tiul e un sat de la cap\tul Pa[canilor. Un sat pe care-l [tiu datorit\ unei prietene dragi, care ast\zi locuie[te `n Spania. Una care ne-a `ns\m`n]at `n creieri, mie [i apropia]ilor no[tri de la „Opinia studen]easc\“ de pe timpuri, imaginea acestui t\r`m de St\p`nul Inelelor. Unul `n care vacile, spre exemplu, s`nt `ncercate adeseori de st\ri depresive. Iar oamenii... oamenii au at`ta umor [i lini[te interioar\, `nc`t aud [i `n]eleg zbuciumul l\untric al dobitoacelor.

Sculeniul e o f`[ie de p\m`nt aflat\, geografic, geometric [i geostrategic, fix la cap\tul opus al Bl\ge[tiului. Sculeniul e unul dintre locurile `n care, `n primii zori ai lui nou\sutenou\zeci, s-a `ntins un pod de flori. Un t\r`m de St\p`nul Inelelor e [i \sta: `n fond, aici s-au f\cut lucruri magice, despre care deja-bunicii le vorbesc acum nepo]ilor. E simbolul frontierei `n care ace[tia au reu[it s\ transforme un pachet de gum\ turceasc\ „Cin-Cin“ `ntr-o pung\ de bomboane „Bucuria“.

Bl\ge[tiul [i Sculeniul str\juiesc, geografic, geometric [i geostrategic, jude]ul Ia[i. ~ntr-o parte, e ie[irea spre zona subcarpatic\ a României. ~n cealalt\, e intrarea `n zona subacvatic\ a Basarabiei. România [ade-n felul \sta, suspendat\ ca o patinatoare beat\ la Olimpiad\, `ntre cele dou\ puncte. De o parte, perspectiva Carpa]ilor Meridionali te `mbie s\ ape[i pe accelera]ie [i s\ te-ndrep]i `nspre prima pensiune din Neam] ori din Bac\u. De ailalt\, perspectiva Orheiului [i Chi[in\ului te `mbie doar s\ te

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

EXEMPLUL cARTier Proiectul cARTier, realizat de Asocia]ia Vector `n perioada 2003-2007 [i finan]at de Programul Cultural Elve]ian – Pro Helvetia, a vizat reabilitarea pe plan cultural a cartierului T\t\ra[i din ora[ul Ia[i, printr-o serie de proiecte creative, interven]ii `n spa]iul public (au fost pictate mai multe fa]ade de blocuri de pe esplanada Oancea), ateliere de lucru, spectacole, expozi]ii etc. Membrii asocia]iei [i invita]ii lor au reu[it s\ implice activ [i locuitorii cartierului T\t\ra[i, ceea ce a determinat o redefinire a profilului identitar al comunit\]ii cartierului. „A fost o provocare pentru arti[tii din Asocia]ia Vector de a activa `n lumea real\. Pentru mine a fost o lec]ie de via]\ care `mi influen]eaz\ `n prezent practica artistic\“, declara `n „Suplimentul de cultur\“ Matei Bejenaru, pre[edintele Asocia]iei Vector.

zg`ie[ti ca ]a]a european\ pe „dupe“ gard, la „s\racii \[tia“ de peste uli]\. România st\ pironit\, ca dup\ un triplu tulup e[uat, `n pozi]ia patinatoarei ce se mai ]ine pe ghea]\ doar `n tocurile de o]el. {i, st`nd astfel destupat\ `n pozi]ia unui lotus cu probleme de auto-control, reu[e[ete s\ emit\ strategii idioate. Un mic exemplu? Se aude c\ dou\ for]e politice „europene“ au sus]inut, `n campania electoral\ de dincolo de Sculeni, dou\ partide de fix aproape patru procente adunate `n alegeri. Partidul Democrat din Moldova a scos 2,96%, iar

LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Mi[carea social-politic\ „Ac]iunea European\“, autodefinit\ ca for]\ liberal\, 1,01%. V\ las pe dumneavoastr\ s\ ghici]i cine se zice c\ i-a sus]inut, cu staff pompos trimis din zona ursului carpatin. Chi[in\ul este, la r`ndu-i, un t\r`m din St\p`nul Inelelor. {i asta pentru c\ Vladimir Voronin se comport\ precum un Sauron mahmur. Sauron Sauronovici a decretat, mar]i dup\-masa, c\ for]e politice

externe vor s\ destabilizeze „ordinea“ [i „progresul“ Republicii Moldova. Sta]i lini[tit, tovar\[e Voronin! Nu s`ntem noi, cet\]eni cinsti]i [i t`mpi]i ai României! Eventual, noi sus]inem partide care nici `mpreun\ nu reu[esc s\ ating\ pragul electoral! ~n toat\ afacerea asta, vacile din Bl\ge[ti, cu toate depresiile lor, s`nt cele mai c`[tigate. Geografic, geometric [i geostrategic, noi, românii, s`ntem ni[te „t`nsti]i“!

www.supliment.polirom.ro

SEMNE DE ~NTREBARE

Rezerva]ia de zimbru Vorba ministrului Paleologu, asupra Ia[i International Film Festival (IIFF) planeaz\ „plea[ca“. Cinci miliarde de lei vechi au fost aloca]i de la Centrul Na]ional al Cinematografiei (CNC), al]i 120.000 de euro s`nt „pe drum“ de la Prim\ria Ia[i pentru un eveniment organizat de Asocia]ia Român\ de Film Independent, ONG creat pe la finele lunii ianuarie 2009. Se ofer\ [i un premiu consistent, de 20.000 de euro, botezat sugestiv „Zimbrul de aur“. Organizatorii festivalurilor cunoscute din România (TIFF, NexT etc.) au protestat imediat [i au cerut CNC-ului s\ se mai g`ndeasc\ dac\ principiul „s-ajung\ la toat\ lumea“ poate fi aplicat `n continuare.



George Onofrei: „IIFF p\rea exact ce `i trebuia ora[ului: un eveniment de care s\ se aud\ dincolo de Valea Lupului. Deocamdat\ ce s-a auzit nu e prea `ncurajator“.

Un comentariu de George Onofrei Ia[ul are nevoie de mul]i ani de un eveniment care s\ `l reprezinte. Nici proiectul „Ia[i 600“ [i nici operatorii culturali independen]i sau sus]inu]i cu bani de la buget nu au izbutit s\ lanseze m\car un festival care s\ dep\[easc\ un interes strict local. „Euro Art“ continu\ s\ fie o „supap\“ pentru un public privat `n restul anului de spectacole de calitate, alte proiecte – precum festivalul organizat de Teatrul „Luceaf\rul“ – acoper\ doar ni[e. Or, IIFF p\rea exact ce `i trebuia ora[ului: un eveniment de care s\ se aud\ dincolo de Valea Lupului. Deocamdat\ ce s-a auzit nu e prea `ncurajator. A[a cum scria [i „Suplimentul de cultur\“ `n urm\ cu o s\pt\m`n\, organizatorii au pus la dispozi]ia presei o list\ cu nume grele din cinematografie, dar au uitat din p\cate s\ `i anun]e pe to]i c\ s`nt invita]i la Ia[i. Scuze precum „operatorul lui Marian Cri[an e cu noi tot timpul, deci regizorul va veni cu siguran]\“ sau „directorul festivalului e bun prieten cu Alexandru Solomon“ pot proba o strategie destinat\ presei dintr-o comun\ (nu prea `ndep\rtat\). La care putem ad\uga lista staff-ului, la fel de „imprecis\“. Pe ea figura oficial regizorul Alexandru Condurache, ajuns f\r\ [tirea sa pe site-ul evenimentului „director CineFan“ (programul-satelit al IIFF – n.r.). ~ntre Condurache [i IIFF nu exist\ `n momentul acesta nici o leg\tur\. Apoi, directorul IIFF, Ciprian Alexandrescu, lanseaz\ `n „Ziarul de Ia[i“ vestea c\ Alex. Leo {erban se va ocupa de selec]ia filmelor. Iar\[i o informa]ie care a putut fi demontat\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

prin simpla apelare a criticului. S\ nu fi ajuns vestea c\ merg telefoanele la Ia[i? Pe scurt, autorit\]ile locale [i na]ionale par dispuse s\ investeasc\ sume uria[e `ntr-un proiect „naiv“, vorba lui Alex. Leo {erban. La nivelul CNC, explica]ia e simpl\: s\ tr\iasc\ [i al]ii, nu numai TIFF-ul de la Cluj, s\ aib\ [i Ia[ul un eveniment. {eful institu]iei, de culoare social-democrat\, Eugen {erb\nescu (da, mult-hulitul {erb\nescu, cel care `l consider\ pe Cristian Mungiu un fel de „mafiot talentat“ al genera]iei sale, pe care o ap\r\ [i vrea s-o finan]eze), este de p\rere c\ e bine s\ risc\m cu cinci miliarde, apoi mai vedem dac\ se pricepe ARFI la ceva. Pentru compara]ie: de[i TIFF a avut succes de la prima edi]ie, CNC `i asigura `n al treilea an de existen]\ exorbitanta finan]are de 3.000 de euro. „Sistemul acesta cvasicomunist de a da bani la to]i nu e unul corect, asta ar trebui s\ `n]eleag\ domnii de la CNC“, este de p\rere Ada Solomon, reprezentantul Festivalului Interna]ional de Scurtmetraj NexT. Deocamdat\, reu[ita cea mare a ARFI r\m`ne faptul c\ a „spart gura t`rgului“ anun]`nd c\ invita]ii de onoare ai edi]iei I a IIFF s`nt Sophia Coppola [i Luc Besson (s-au deschis casele de pariuri?)... Altfel, „zimbrul, numit [i bizonul european, are corpul masiv [i puternic, cu lungimea p`n\ la 2,7 m [i `n\l]imea la greab\n 2 m. Coada are circa 0,8 m [i este `mbr\cat\ cu un smoc de p\r la v`rf. Greutatea corpului poate dep\[i 1.000 kg. Coarnele, mici `n raport cu corpul, s`nt prezente la ambele sexe [i au lungimea de cel mult 45 cm, dar s`nt deosebit de viguroase“.

ordinea de zi DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP

Maiestatea Sa, Haret 14 august 1910, „Evenimentul de Ia[i“, pagina `nt`i: „Un ministru incorect [i de rea credin]\“. Articolul `ncepe a[a: „Numai citind cineva acest titlu va ghici c\-i vorba de domnul Haret, supranumit [i omul [coalei“. Gazetarul avea perfect\ dreptate: dac\ erai cititor al ziarului, ghiceai repede c\ titlul se referea la domnul Haret, „acest b\rbat“ care, „fiind `n trei r`nduri ministru de instruc]ie, crede c\ numai el are dreptul s\ conduc\ `nv\]\m`ntul `n aceast\ ]ar\“. Aproape c\ nu exist\ personaj mai diabolizat ca el `n „Evenimentul de Ia[i“. Cel supranumit acum de istorici drept creatorul `nv\]\m`ntului modern, era `nf\]i[at ca fiind capul tuturor relelor, vinovat pentru toate c`te se `nt`mplau, inclusiv pentru izbucnirea r\scoalei din 1907! Probabil cazul lui Haret, longevivul ministru liberal, ]inta preferat\ a atacurilor gazetei filo-conservatoare, este unul din cele mai bune exemple despre importan]a independen]ei presei; despre „credibilitatea“ presei angajate politic; `n fine, despre c`t de important este pentru un cititor de ziare, de azi sau de acum 100 de ani, s\ [tie ce cite[te [i c\, asemenea jurnalistului, trebuie s\ urm\reasc\ „adev\rurile“ ie[ite de la rotativ\ cu sim] critic, document`ndu-se din mai multe surse. A[adar, s\ revenim la Haret [i la articolul din 1910 despre ministrul „de rea credin]\“. De aceast\ dat\, e acuzat c\ prin Legea de stabilitate a corpului inspectoresc nu ar fi urm\rit altceva dec`t „c\p\tuirea cu lefi grase a 100 [i ceva dintre membrii devota]i ai partidului [i mai cu seam\ acei de nuan]\ br\tienist\“. Inten]ia bun\, preocuparea lui Haret de a crea un corp specializat de func]ionari `n educa]ie, nu exista pentru gazetarii filo-conservatori de la „Evenimentul“. P`n\ [i o banal\ urare a lui Haret f\cut\ `nv\]\torilor, la un congres na]ional, ascundea ceva „necurat“: ministrul le-a spus „s\ mearg\ `nainte pe calea apucat\, c\ statul se g`nde[te la ei“. Ce va s\ `nsemne asta? – se `ntrebau revolta]i conservatorii: o promisiune mascat\ de m\rire a lefurilor de c\tre guvernul liberal, `n timp ce „conservatorii reac]ionari nici nu se g`ndesc la `nv\]\tori“? „Evenimentul“ abund\ `n articole despre „relele“ f\cute de

Haret, mai cu seam\ capitalei moldave oropsite dup\ pierderea statutului de capital\. La 1904, pe 17 februarie, ziarul anun]a despre „O nou\ lovitur\ dat\ Ia[ului“. Era vorba despre decizia ministrului de a `nfiin]a doctoratul `n Drept la Universitatea Bucure[ti. Era prima dat\ c`nd se instituia un doctorat `n Drept `ntr-o universitate româneasc\, deci un mare pas `nainte. „O veste bun\ pentru ]ar\ este o veste trist\ pentru Ia[i pentru c\ doctoratul la Bucure[ti va duce la moartea facult\]ii ie[ene. Candida]ii se vor `ngr\m\di la admitere la Bucure[ti, iar nu la Ia[i“. Nu era nevoie `ns\ mereu de o nou\ reform\ pentru `nfierarea liberalului. Erau de ajuns o ie[ire `n public, ca acel congres al `nv\]\torilor, sau un eveniment de la care s\ absenteze. Cum s-a `nt`mplat `n iunie 1904, c`nd regele participase la o slujb\ oficiat\ `n capital\, `n\l]`nd al\turi de bucure[teni „rugi c\tre cer ca s\ trimit\ ploaia binef\c\toare“. Haret, ministru al instruc]iunii publice [i ministru al Cultelor, absentase pentru c\ se afla la o alt\ slujb\ religioas\, la Biserica armeneasc\. „Este o explica]ie, nu o scuz\“, scriau cei de la „Evenimentul“, tr\g`nd concluzia c\ „Domnul Haret nu crede c\ e `njositor s\ s\rute m`na Suveranului, dar crede c\ [i-ar pierde din prestigiu s\ se roage `ntr-o biseric\“. F\r\ `ndoial\ c\ imaginea lui Haret este azi idealizat\. C\ „omul [coalelor“ nu a fost scutit de gre[eli. Dar e pu]in probabil ca el s\ fi declan[at r\scoala din 1907, cum `l g\sea responsabil „Evenimentul de Ia[i“. „Maiestatea sa Haret, r\zvr\titorul României“, a[a `l eticheta din titlu edi]ia din 8 mai 1907. El era cel care „a condus cu at`ta abilitate o[tile de r\zvr\titori pe c`mpiile României“. Conservatorii `l acuzau practic de faptul c\ revoltele de la sate ar fi fost inflamate de „agitatorii“ din r`ndul `nv\]\torilor, care ar fi fost la r`ndul lor manipula]i de Haret. La baza acestei insinu\ri se afl\ totu[i un adev\r: Haret era extrem de influent printre dasc\li, care `l sim]eau aproape [i `l adulau. Unii mai zelo[i, de prin R`mnicu V`lcea, `i `n\l]aser\ chiar [i un imn, ceea ce nu putea sc\pa ziari[tilor conservatori: „Haret, ministru-al c\rui geniu `n scumpa noastr\ Românie/Organizat-a `nv\]\m`ntul, lucr`nd cum nimeni n-a lucrat“.

www.supliment.polirom.ro

»6 COLEC}IE

ordinea de zi

Editura Polirom lanseaz\ un nou proiect editorial: colec]ia „Cinema“. Aceasta a debutat cu volumele criticilor de film Alex. Leo {erban [i Andrei Gorzo.

Alex. Leo {erban a lansat cartea promis\ despre filmul românesc „Eu am zis s\ facem o [uet\...“, spune Leo, dup\ ce, cu cinci minute mai devreme, ie[ise la o ]igar\ pe sc\ri, la Teatrul Act, [i p\rea `ngrijorat c\ n-are loc toat\ lumea s\ stea jos tocmai la lansarea volumului s\u recent – 4 decenii, 3 ani [i 2 luni cu filmul românesc. O carte pe care a promis-o `nc\ de acum doi ani, c`nd a ap\rut De ce vedem filme. Et in Arcadia cinema. Loca]ia de la Act e un b\rule] care aminte[te de verile din Turcia, mai ales c\ la un moment dat se d\ drumul la aerul condi]ionat [i o c`rp\ superb\ cu motive albastre din geam `ncepe s\ se umfle cu aer. Protagoni[tii principali ai evenimentului: Lumini]a Gheorghiu, Andrei Ujic\, R\zvan R\dulescu [i Maria Dinulescu. Iulia Blaga Corneliu Porumboiu a venit cu so]ia [i feti]a („Nu s-a trezit acum, a[a se uit\ ea c`nd nu cunoa[te oamenii...“). Anca Gr\dinariu st\ de vorb\ cu Andreea Chiriac, Valerian Sava are o nou\ scrisoare pentru care str`nge semn\turi, Lumini]a Gheorghiu are o frizur\ foarte [ic, iar Maria Dinulescu un bronz enervant c\p\tat `n Americi, Elena Vl\d\reanu e mai tuns\ dec`t de obicei, dar la fel de asimetric [i, fire[te, combate cu Matei Martin, Andrei Ujic\ st\ l`ng\ R\zvan R\dulescu, Gabriel Achim sose[te, la fel ca Thomas Ciulei, mai t`rziu, a[a c\ prinde locuri `n picioare, Ioana Pavelescu [i Ioana P`rvulescu au locuri `n fotolii, iar Monica B`rl\deanu [i Mihai Fulger ob]in c`te un fotoliu prin abandonul altora. Andrei Gorzo, a c\rui carte, Bunul, r\ul [i ur`tul, ap\rut\ `n aceea[i colec]ie, se lanseaz\ a doua zi (10 aprilie – n.r.), a ajuns mai t`rziu [i s-a a[ezat pe jos. Vasile Ernu e maestru de ceremonii. „Eu am zis s\ facem o [uet\“, spune Leo, care se ridic\ la mijocul discu]iei ca s\-[i ia mama din prag [i s\ o conduc\ la fotoliul ce-i fusese rezervat. Deci „nu alocu]iuni, s\ ne relax\m“. Lumini]a Gheorghiu `ncepe relaxarea citind „un fragment din viitoarea mea carte despre Alex. Leo {erban. (...) Nu a[ putea s\ le spun nimic celor care-l cunosc [i-l iubesc pe Leo“, dar celorlal]i le-ar putea m\turisi cum a fost la conferin]a lui de la Teatrul

Na]ional, de la care a ie[it „mul]umindu-i lui Dumnezeu c\ am avut [ansa s\ fac film“. Relaxarea a urmat cu Maria Dinulescu citind un scurt text din cartea lui Alex. Leo {erban, la a c\rei lansare ne afl\m, 4 decenii, 3 ani [i 2 luni cu filmul românesc, proasp\t scoas\ de Polirom `n proasp\ta colec]ie „Cinema“. Leo o `ntreab\ pe Lumini]a Gheorghiu, tocmai pentru c\ a lucrat „cu mai multe valuri“, dac\ exist\ o continuitate `n cinema-ul românesc. R\spunsul e da, `ns\ actri]a spune c\ `ncearc\ s\ fie amabil\ cu a[a-zi[ii tineri regizori (nu mai s`nt nici ei a[a de tineri) [i c\ se teme de momentul c`nd va gre[i („S\ m\ fereasc\ Dumnezeu s\ gre[esc o dat\“). R\zvan R\dulescu preia nada aruncat\ de Leo („Actorul român sfin]e[te locul? Unde-l pui, acolo cre[te iarba?“), remarc\ „lumina adev\rului estetic“ `n secven]ele din Morome]ii unde ap\rea Lumini]a Gheorghiu [i spune c\ actorii români nu prea d\deau bine `n filmele de dinainte de ’89 pentru c\ regizorii nu [tiau ce s\ le cear\. {tafeta ajunge la Andrei Ujic\. Acesta vorbe[te acum despre actorii germani, „`n lumina“ experien]ei sale de locuitor al Germaniei, din 1981 `ncoace. Ideea e c\ [i actorii germani s-au stricat „dup\ dispari]ia lui Fassbinder [i senilizarea lui Wenders“. Se r`de. Andrei Ujic\ enun]\ pe urm\ o idee care i-a venit lucr`nd la documentarul Autobiografia lui Nicolae Ceau[escu. Artistul, ca [i dictatorul, face tot posibilul

s`ntem cei care lu\m bob`rnace. Noi s`ntem la mijloc. Ne `ntoarcem de la » „Noi Cannes [i scriem c\ am v\zut un film românesc mi[to, dup\ care s`ntem `njura]i pe bloguri [i se spune despre noi c\ am fost pl\ti]i.“ – Alex. Leo {erban pentru a-[i pune `n practic\ propriul egoism. Artistul `[i chinuie familia [i prietenii, pe c`nd dictatorul chinuie o na]ie `ntreag\ [i e `n stare s\-[i anuleze [i instan]a critic\.

Discu]ii pe mai multe teme La lansarea c\r]ii s-a vorbit (timp regulamentar – o or\) despre mai multe teme. Una a fost cu actorii români – pentru c\ Lumini]a Gheorghiu era invitat\. Alta a fost despre condi]ia criticului român de film azi. Leo: „Noi s`ntem cei care lu\m bob`rnace. Noi s`ntem la mijloc. Ne `ntoarcem de la Cannes [i scriem c\ am v\zut un film românesc mi[to, dup\ care s`ntem `njura]i pe bloguri [i se spune despre noi c\ am fost pl\ti]i“. Discu]ia

alunec\ `n aceast\ direc]ie. Andrei Ujic\ `[i aminte[te de cinea[tii Noului Val francez care au `nceput, unii, ca [i critici de film, la revista „Cahiers du Cinema“. Lumini]a Gheorghiu recunoa[te c\ au fost [i colegi de-ai s\i de breasl\ care au `njurat Moartea domnului L\z\rescu. „Pe noi ne `njura]i [i voi“, `i spune Leo. „Eu s`nt prima care m\ `njur“, vine prompt replica Lumini]ei Gheorghiu, care e pe c`t de mare actri]\ pe at`t de fireasc\ `n via]a „diurn\“. Leo insist\: „Ni s-a repro[at nou\, criticilor, c\ nu asist\m la facerea unui film“. Lumini]a Gheorghiu: „Pot s\ te chem s\ vezi cum fac cozonacul, dar el poate nu iese bun“. Tot ea `i spusese mai devreme: „Dup\ ce s-a f\cut filmul, po]i s\ zici tu de bine sau de r\u. T`rziu, neic\!“. R\zvan R\dulescu, al c\rui prim film `n postura de regizor, Felicia `nainte de toate, e gata [i a[teapt\ OK-ul

Cannes-ului, prefer\ s\ vorbeasc\ `n calitate de scriitor: „Ca scriitor, [tiu ce nu func]ioneaz\ [i, nu s`nt ipocrit, m\ bucur c`nd cineva sesizeaz\ ce nu merge“. ~nt`lnirea se apropie de sf`r[it. Maria Dinulescu mai cite[te ceva din carte, dup\ care Vasile Ernu `[i aduce aminte c\ la lansarea Istoriei critice a literaturii române de Nicolae Manolescu oamenii se uitau mai `nt`i la Index, ca s\ vad\ dac\ s`nt [i ei trecu]i acolo. Nu [tiu dac\ [i cei prezen]i la lansarea c\r]ii lui Alex. Leo {erban au f\cut la fel. {tiu, `n schimb, c\ s-au spart `n grupuri mici [i au plecat care la bere, care la cafea. Numai eu m-am dus acas\ ca s\ scriu repede (dup\ cum s-a v\zut) acest text care trebuia s\ plece cu ultimul tren spre tipografie.

Editura Polirom lanseaz\ `n aceast\ prim\var\ o colec]ie destinat\ cinefililor. F\r\ a fi adresat\ neap\rat speciali[tilor `n domeniu, ea va oferi chei de „lectur\“ a filmelor care au rulat `n cinematografe, se va concentra asupra punctelor-cheie din istoria cinematografiei [i va prezenta analize lucide dedicate cinematografului românesc din ultimele decenii. SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

www.supliment.polirom.ro

LANS|RI

Pe 9 aprilie, la Teatrul Act, s-a lansat 4 decenii, 3 ani [i 2 luni cu filmul românesc , iar o zi mai t`rziu Bunul, r\ul [i ur`tul `n cinema la Libr\ria C\rture[ti din strada Arthur Verona (Bucure[ti).

7« ordinea de zi

INTERVIU CU ANDREI GORZO

Dac\ acest volum are o tem\, aceasta e apari]ia unui critic Andrei Gorzo debuteaz\ editorial cu Bunul, r\ul [i ur`tul `n cinema, o colec]ie a celor mai bune cronici scrise `n ultimii ani. Gorzo vorbe[te `n interviul acordat „Suplimentului de cultur\“ despre carte, rela]ia sa cu cinema-ul din copil\rie [i poveste[te c`t de departe a mers cu eviden]ierea r\ului [i a ur`tului `n cazul unei produc]ii cinematografice pe care a analizat-o. Interviu realizat de George Onofrei

Acest volum reprezint\ debutul t\u editorial. Vine t`rziu, vine prea devreme? Probabil, un pic prea devreme. Formarea unui critic c`t de c`t decent dureaz\ foarte mult timp. Exist\ excep]ii (oameni ca André Bazin, de pild\, sau François Truffaut, care scriau lucruri extraordinar de p\trunz\toare despre arta cinematografic\ la v`rsta de 20-25 de ani), dar, `n general, oric`t de pasionat ai fi, oric`t ai vedea [i ai citi [i ai medita [i ai exersa, `]i ia mult p`n\ s\ devii un critic c`t de c`t decent. Nu fac pe modestul: cred c\ s`nt (sau s`nt pe cale s\ devin) un critic decent. Dar tot mi-am f\cut un car de draci lucr`nd la cartea asta,

deci recitind din urm\. Public `n pres\ din 1996: se str`nsese at`ta! {i, `n cea mai mare parte, juvenilia. De mai multe ori mi-a venit s\ sun la editur\ [i s\ spun: „Fra]ilor, I want out! M-am `n[elat. N-am at`tea texte valabile `nc`t s\ fac un volum“. Pe de alt\ parte, ]ineam s\ fac munca asta de autoclarificare, ]ineam s\ trag o linie [i s\ spun: „Uite, p`n\ aici se `ntinde juvenilitatea [i de-aici `ncepe... `n fine, ce-o mai veni dup-aia“. Munca la Bunul, r\ul [i ur`tul mi-a permis s\ fac asta. Dac\ aceast\ carte are o tem\, tema ei e apari]ia unui critic. Dac\ acest spectacol poate fi de vreun interes pentru cineva sau dac\ e vorba doar despre autoindulgen]\ din partea mea – iat\ ni[te `ntreb\ri la care nu [tiu s\ r\spund.

„ACUM S~NT PENTRU INSULTAREA F|PTA{ILOR“ Care este cel mai dur verdict pe care l-ai dat vreodat\ unui film – la care ai scris sau nu cronic\? Nu exist\ verdicte suficient de dure pentru lucrurile pe care le comit unii cinea[ti români, [i `n primul r`nd pentru faptul c\ le comit pe bani publici. A scrie despre aceste filme – a c\uta cuvinte care s\ caracterizeze inteligen]a, sensibilitatea sau ]inuta profesional\ a celor care le fac – e o `ndeletnicire prea sordid\ ca s\ se poat\ numi critic\. Pe de alt\ parte, trebuie scris despre aceste filme – ele reprezint\ o bun\ parte din produc]ia noastr\ anual\. Acum c`]iva ani, aceast\ provocare m\ amuza – eram `n stare s\ iau scrisul despre ele ca pe o provocare: ia s\ vedem, pot s\ fac un mic num\r de step verbal `n jurul acestui morman de gunoi? Mi se p\rea o solu]ie mai bun\ dec`t insultarea explicit\, repetat\ – [i, `n ultim\ instan]\, monoton\ – a f\pta[ilor. Acum nu mai s`nt `n stare. Am ajuns la vorba lui Alex. Leo {erban, care g\sea c\ abordarea mea juc\u[\, de entertainer, tinde s\ escamoteze gravitatea infrac]iunilor. Acum s`nt pentru insultarea f\pta[ilor – c`t mai explicit\ [i repetat\ de c`te ori e nevoie. Cel mai departe, p`n\ acum, am mers `n cazul filmului Dincolo de America, dar la nevoie pot merge [i mai departe. {i o s\ fie nevoie.

Spui c\ tr\ie[ti din privitul atent al filmelor. Con[tiin]a c\ trebuie s\ „produci“ o cronic\ `n urma vizion\rii filmelor nu te transform\ `ntr-un „robot de privit [i judecat filme“, r\pindu-]i pl\cerea simpl\ a vizion\rii? C`nd s`nt la film, nu s`nt con[tient de faptul c\ trebuie s\ produc o cronic\. S`nt `ns\ con[tient (sau `ncerc s\ fiu) de ce anume fac realizatorii, [i cu ce inten]ii, [i cu ce grad de succes. Dar acest efort de a fi lucid nu m\ `mpiedic\ s\ r\spund la ce fac ei. Dimpotriv\, `mi intensific\ r\spunsurile. {i mi le purific\ – `n sensul c\, atunci c`nd un film m\ emo]ioneaz\, nu m\ emo]ioneaz\ pentru c\ proiectez eu `n el cine [tie ce vulnerabilit\]i de-ale mele, dup\ cum, atunci c`nd m\ irit\, nu e din cauz\ c\ s-a atins accidental de cine [tie ce bub\ de-a mea. Ce-i drept, nu r\spund `ntotdeauna „pozitiv“, celor mai multe filme le r\spund ostil, dar r\spund `ntotdeauna filmului `n sine (sau cel pu]in `ncerc; evident, mi se poate `nt`mpla s\ fiu pe l`ng\), min]ilor care l-au creat. {i r\spund cu tot ce s`nt, cu tot ce [tiu [i cu tot ce am, cu toate sim]urile [i cu toat\ mintea. Nicic`nd nu s`nt mai departe de a m\ sim]i ca un robot, nicic`nd nu m\ simt mai viu ca atunci c`nd v\d un film.

Vorbe[ti chiar `n debutul c\r]ii despre rela]ia ta cu cinema-ul `n copil\rie, una foarte intens\... Spre exemplu, umpleai pagini `ntregi `n `ncercarea de a reconstitui din memorie filmul, de a-l „p\stra“ `n via]\... Rela]ia s-a ad`ncit, r\m`n`nd la fel de intens\. Efortul acela de a reconstitui experien]a pe h`rtie s-a transformat `ntr-un efort de a o defini [i de a o explica.

Are criticul interesul ca filmul s\ fie mai bun sau interesul

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

profesional e mai ales `n a c\uta defectele? Orice critic adev\rat vrea filme bune.

Crezi c\ „cititorii despre film“ `[i aleg criticul preferat dac\ se reg\sesc `n opiniile lui sau tenta]ia e mai mare s\ `i cite[ti pe cei cu care nu e[ti de acord? Unii citesc, `ntr-adev\r, ca s\ se vad\ m\guli]i `n gusturile lor; aprob\ sau nu un critic pe considerente narcisice. Nu e cel mai profitabil mod de a citi. Exist\ `ns\ [i destui cititori care se folosesc de critic\ `ntr-un mod corect: ca s\-[i chestioneze [i s\-[i explice mai bine propriile r\spunsuri. Cititori care-i cer criticului stimulare, nu confirmare.

~]i asumi libertatea de a-]i schimba op]iunile odat\ cu trecerea anilor sau preferi s\ dai un diagnostic `n care s\ te recuno[ti [i mai t`rziu? Ca toat\ lumea, prefer s\ pot spune: „V-am zis eu! V-am zis de la bun `nceput!“. Pe de alt\ parte,

nu e nici o onoare `n a r\m`ne tare pe pozi]ii, atunci c`nd pozi]iile respective devin de nesus]inut. Indiferent despre ce fenomen e vorba – despre un film controversat, despre o carier\, despre o mod\ –, ce m\ intereseaz\ este s\ ajung la o viziune c`t mai just\ [i mai comprehensiv\ asupra lui [i, dac\ acest demers m\ duce foarte departe de punctul meu de vedere ini]ial, nu v\d nimic ru[inos `n asta.

mai multe » „Celor filme le r\spund ostil, dar r\spund `ntotdeauna filmului `n sine (sau cel pu]in `ncerc; evident, mi se poate `nt`mpla s\ fiu pe l`ng\), min]ilor care l-au creat.“ – Andrei Gorzo www.supliment.polirom.ro

»8 interviu

INTERVIU CU JOHN PATRICK SHANLEY

„Am scris piesa `n timpul invaziei din Irak. Pe atunci vedeam o gr\mad\ de oameni vorbind la televizor [i cu to]ii p\reau foarte siguri despre cum st\teau lucrurile. M-am sim]it opresat. {i, c`nd am g\sit un nume pentru acest sentiment, mi-am dat seama c\ aveam `ndoieli.“

JOHN PATRICK SHANLEY POVESTE{TE CUM A AJUNS S| TRANSFORME ~N FI

Povestea a plecat de la resim]it\ `n timpul inv Doubt: A Parable este prima pies\ de teatru a lui John Patrick Shanley care a fost jucat\ pe Broadway, c`[tig`nd `n 2004 toate premiile teatrale importante din Statele Unite: New York Drama Critics Circle, Lucille Lortel, Outer Critics Circle, Drama League, Drama Desk, Tony [i Pulitzer. Filmul Doubt, regizat anul trecut de John Patrick Shanley, a avut cinci nominaliz\ri la Oscar (scenariu adaptare, rol principal feminin – Meryl Streep, rol secundar masculin – Philip Seymour Hoffman, rol secundar feminin – Amy Adams [i Viola Davis). Filmul a mai avut, printre altele, cinci nominaliz\ri la Globurile de Aur (inclusiv pentru Cea mai bun\ dram\), trei nominaliz\ri la Premiile BAFTA, cinci nominaliz\ri la Premiile Screen Actors Guild, Meryl Streep c`[tig`nd Premiul Screen Actors Guild pentru Cea mai bun\ actri]\ `n rol principal. Interviu realizat de Iulia Blaga

De unde v-a venit ideea piesei Doubt? Am scris piesa `n timpul invaziei din Irak. Pe atunci vedeam o gr\mad\ de oameni vorbind

la televizor [i cu to]ii p\reau foarte siguri despre cum st\teau lucrurile. M-am sim]it opresat. {i, c`nd am g\sit un nume pentru acest sentiment, mi-am dat seama c\ aveam `ndoieli. Mi-am adus aminte de o alt\ perioad\ a vie]ii mele, anii ’60, c`nd m-am sim]it opresat [i am avut `ndoieli.

Au existat vreun eveniment anume, vreun zvon sau vreun scandal care au inspirat povestea? Nu.

De ce a]i transformat piesa de teatru `ntr-un film [i ce sens a avut aceast\ transpunere? C`nd am scris piesa a fost nevoie s\ comprim povestea, dar c`nd am f\cut filmul, am avut posibilitatea s\ o deschid spre dimensiunile ei naturale care includeau [i elevii, [i maicile cu m\n\stirea lor, [i preo]ii din refectoriu, [i `ntreaga congrega]ie.

Ar fi putut regiza altcineva scenariul la Doubt, a[a cum s-a mai `nt`mplat cu alte scenarii pe care le-a]i scris? Desigur c\ ar fi putut fi altcineva regizorul. Nu [tiu cum ar fi putut face filmul, dar n-ar fi ar\tat `n orice caz ca filmul meu.

A]i schimbat titlul piesei din Doubt `n Doubt: A Parable. Apoi filmul a ie[it pe ecrane, f\r\ nici o parabol\ `n titlu. De ce? Nu mai exista nici una? Piesa se numea Doubt: A Parable, iar filmul se nume[te Doubt. Piesa s-a jucat de suficient de multe ori pentru ca oamenii s\-[i dea seama c\ era vorba de mai mult dec`t de o poveste simpl\ care era narat\. Nu am vrut s\-i mai [i lovesc peste cap cu asta.

Ce nuan]e de interpretare absente `n pies\ au fost completate pe ecran de distribu]ia filmului? Meryl Streep are un moment `n cadrul scenei `n care se ceart\ cu Philip Seymour Hoffman c`nd, la `ntrebarea lui „A]i f\cut vreodat\ ceva r\u?“, reac]ioneaz\ ca [i cum ar m\rturisi un p\cat preotului. A fost o interpretare la care nu m\ g`ndisem. Dar mi-a pl\cut.

Meryl Streep e considerat\ actri]a actri]elor [i e `n mod evident iubit\ de marele public (vezi [i succesul cu Mamma Mia!). Ce calit\]i a adus ea filmului? Nu e cumva prea important\ pentru a putea fi condus\ de un regizor? Nu. E extrem de u[or de condus, p`n\ `n

AUTORUL Patrick Shanley s-a n\scut `n 1950 `n East Bronx, locul unde `[i plaseaz\ ac]iunea [i filmul Doubt . A `nv\]at `n [colile parohiale Irish Christian Brothers [i Sisters of Charity, dup\ care s-a `nrolat la pu[ca[ii marini, absolvind `n final New York University. Este autorul a numeroase piese de teatru, pe care `n majoritate le-a [i regizat, printre care Defiance , Savage in Limbo , the dreamer examines his pillow , Beggars in the House of Plenty , Where’s My Money? , Italian American Reconciliation [i Dirty Story . A scris scenariile a patru filme, iar pentru Moonstruck (regizat `n 1987 de Norman Jewison, cu Cher, Nicolas Cage [i Olympia Dukakis `n rolurile principale) a primit Oscarul. Celelalte scenarii s`nt Five Corners , The January Man [i Joe Versus the Volcano (film pe care l-a [i regizat). Doubt a fost ini]ial montat\ off-Broadway, la Manhattan Theater Club.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

cele mai mici am\nunte. Este zburdalnic\, e extrem de inteligent\ – e realmente o prezen]\. Nu e con[tient\ nici pe jum\tate de ce face. Din acest motiv, `i face pl\cere s\ fie condus\.

Furtuna din film are vreun sens mai ad`nc? Asta decide spectatorul. Eu am f\cut-o, el o interpreteaz\. A[a merg lucrurile.

Cum a]i prelucrat cinematografic predica din deschiderea filmului? C`nd am rescris scenariul mi-am dat seama c\ era nevoie de o scen\ `n care cei doi combatan]i ajung fa]\ `n fa]\ pentru prima oar\, [i acest lucru mi-a ar\tat cum trebuia s\ scriu [i s\ filmez scena. Intrarea maicii Aloysius este `n contradic]ie cu predica p\rintelui Flynn.

S-a pus cumva problema relu\rii piesei Doubt pe Broadway sau a realiz\rii unui turneu american? Nu. Doubt este, `n acest moment, piesa cu cele mai multe reprezenta]ii `n Statele Unite. A avut, slav\ Domnului, suficient\ expunere.

De ce a]i ales loca]ia din film? Ea m-a ales pe mine. Am crescut `ntr-un cartier muncitoresc din Bronx. Ac]iunea din Doubt este `n mod realist plasat\ aici. Exterioarele includ [i [coala parohial\ ale c\rei cursuri le-am urmat, [i strada pe care

MERYL STREEP

„E extrem de u[or de condus, p`n\ `n cele mai mici am\nunte. Este zburdalnic\, e extrem de inteligent\ – e realmente o prezen]\. Nu e con[tient\ nici pe jum\tate de ce face. Din acest motiv, `i face pl\cere s\ fie condus\.“

ILM PIESA CU CARE A LUAT PULITZER-UL

a `ndoiala vaziei `n Irak

am crescut, [i acoperi[urile pe care m-am jucat sau aleile pe care m-am pitit.

C`t de greu v-a fost s\ filma]i scena confrunt\rii finale? A fost pentru actori ca o prob\ de atletism. Ca s\ o realiz\m, a trebuit s\ le cerem s\ ajung\ `n acel loc dificil de mai multe ori timp de trei zile. A fost nevoie s\ spargem scena `n mii de buc\]i [i `n mici ac]iuni motivate realistic care s\ justifice numeroasele mi[c\ri de aparat necesare pentru a men]ine vitalitatea scenei.

Vi se `nt`mpl\ uneori s\ t`nji]i dup\ mai mult\ certitudine `n via]\? Uneori t`njesc dup\ moarte.

Care s`nt scena sau replica preferat\ din film? Nu aceasta este meseria mea.

A]i [tiut de la bun `nceput c\ o s\ transforma]i piesa `ntr-un film? Nu, n-aveam nici cea mai mic\ idee p`n\ c`nd nu mi s-a cerut s\ o fac. C`nd am acceptat jobul, a trebuit s\ m\ g`ndesc cum naiba urma s\ realizez adaptarea.

De ce n-a]i folosit `n film actorii care jucaser\ `n pies\? Piesa fusese regizat\ de altcineva, de Doug Hughes. S-a descurcat minunat. Nu

aveam nici un chef s\-mi asum munca lui. Nu mai regizasem de 18 ani [i mi s-a p\rut c\ e important s\ fac ceva original.

C`t de greu a c`nt\rit cuv`ntul dvs. `n angajarea actorilor? P\i eu i-am ales.

Cum a]i colaborat cu Miramax, a]i avut suficient\ libertate? Scott Rudin a fost intermediarul dintre mine [i Miramax. Cu alte cuvinte, Miramax a avut prin cine s\-[i exprime opiniile, iar aceste opinii au fost folositoare. Deci a fost o colaborare bun\.

Subiectul tratat de film ([i de pies\) este foarte relevant pentru vremurile pe care le tr\im. De ce a]i plasat ac]iunea `n anii ’60? Am scris piesa `n timpul invaziei din Irak. O mul]ime de persoane vorbeau la televizor, cu mare siguran]\, despre „arme de distrugere `n mas\“, iar eu aveam senza]ia c\ s`nt opresat. Mi-am adus aminte c\ `n copil\rie, `n anii ’60, c`nd pluteam `n certitudine, am experimentat pentru prima oar\ aceast\ senza]ie care era, de fapt, `ndoiala. De aici a plecat povestea.

Ave]i idee dac\ p\rintele Flynn chiar este vinovat sau acest lucru e un secret p`n\ [i pentru dvs.? Ca povestitor, nu [tiam dac\ p\rintele e

9« interviu

FILMUL Doubt este unul dintre acele filme care nu se termin\ odat\ cu genericul de final. Ac]iunea se desf\[oar\ `n 1964, `ntr-o [coal\ parohial\ din East Bronx, New York. Maica James (Amy Adams) are `ntr-o zi impresia c\ surprinde o complicitate `ntre p\rintele Flynn (Philip Seymour Hoffman) [i un elev de culoare (Joseph Foster). ~ngrijorat\, o anun]\ pe maica Aloysius Beauvier, directoarea [colii (Meryl Streep), iar aceasta e imediat convins\ [i, f\r\ s\ mai `ncerce s\ caute dovezi, decide s\-l stigmatizeze pe p\rintele Flynn. Dac\ directoarea crede f\r\ s\ cerceteze, maica James `[i schimb\ pe parcurs atitudinea [i nu mai e convins\ c\ p\rintele e un om r\u [i c\ a profitat de Donald. La r`ndul s\u, p\rintele se ap\r\ la `nceput, dar c\tre final d\ impresia c\ ar putea recunoa[te anumite lucruri. Pe de alt\ parte, mama b\iatului (Viola Davis) recunoa[te deschis preferin]ele fiului s\u [i cere ca incidentul s\ fie trecut cu vederea p`n\ la sf`r[itul anului, pentru ca Donald (care nu are o situa]ie financiar\ bun\) s\ se poat\ `nscrie la un liceu bun. Spectatorul poate adopta r`nd pe r`nd toate punctele de vedere ale personajelor, dar nu va avea parte de un final l\muritor. Cu ajutorul montajului, John Patrick Shanley men]ine `n suspensie adev\rul absolut p`n\ la a te convinge c\ nu acesta e esen]a filmului, ci `ndoiala. Dup\ cum spune p\rintele Flynn `n predica de la `nceputul filmului, „`ndoiala e uneori `n stare de leg\turi mai puternice dec`t certitudinea“. Atuul principal al filmului este, prin urmare, scenariul care face din `ndoial\ o problem\ moral\. Povestea surclaseaz\ concep]ia regizoral\, chiar [i interpret\rile actorice[ti, dintre care cea mai rezistent\ pare cea a tinerei Amy Adams. Meryl Streep nu se `ndep\rteaz\ de ce a mai f\cut `n alte p\r]i, iar jocul ei e destul de rigid. Philip Seymour Hoffman e corect f\r\ a fi ebluisant, iar Viola Davis, de[i prestant\, a avut prea pu]in spa]iu de desf\[urare pentru a putea spera la un Oscar. Deloc `nt`mpl\tor pentru un film inspirat dintr-o pies\ de teatru cu doar patru personaje, pelicula a fost peste tot nominalizat\ numai pentru interpret\ri [i scenariu. Doubt va intra `n cur`nd `n România pe DVD [i Blue-ray. Dialogul cu John Patrick Shanley a fost realizat cu sprijinul Companiei Walt Disney.

vinovat sau nu, a[a c\ nimic din ceea ce am filmat nu r\spunde `n mod categoric la aceast\ `ntrebare. Am fost [i foarte aten]i la montaj ca s\ nu supra`nc\rc\m nara]iunea `n nici o direc]ie.

E adev\rat, datorit\ montajului, l\sa]i spectatorul la final cu o und\ de `ndoial\. Ave]i o versiune personal\ despre cele `nt`mplate? Povestea e spus\ din punctul de vedere al maicilor. {tim ceea ce [tiu [i ele, iar ele [tiu totul.

De[i filmul (ca [i piesa) nu spune clar ce s-a `nt`mplat `ntre p\rintele Flynn [i elev, a]i avut reac]ii negative din partea Bisericii Catolice? Nu, dimpotriv\. Numero[i preo]i [i maici au v\zut filmul [i au reac]ionat cu to]ii pozitiv.

A contat pentru dvs. faptul c\ actorii v\zuser\ sau nu piesa `nainte? Meryl Streep, Philip Seymour Hoffman [i Amy Adams v\zuser\ cu to]ii piesa, numai Viola David nu. Dar to]i au citit-o.

A]i remarcat-o pe Amy Adams `ntr-un film care v-a f\cut s\ face]i din ea personajul-pivot al filmului? Da, am v\zut-o `n Junebug.

www.supliment.polirom.ro

» 10 REPLACE ALL

printre r`nduri SECRETUL ADRIANEI Adriana BABE}I

Criz\ de inspira]ie Ar fi al treilea an `n care s-aar cuveni s\ spun ceva despre s\rb\torile prim\verii aici, `n rubric\. ~n 2007 am povestit cum, `ntr-un grup de 12 prieteni, m\ veselesc de vreo trei decenii când vine iepura[ul. M-am dat `n stamb\ [i am descris cum m-am `nf\]i[at `n fa]a adun\rii mascat\-n iepuregr\dinar, ce mânc\ruri am preg\tit [i ce cadouri m-am str\duit s\ le fac p\rta[ilor mei la festin. ~n 2008 am virat-o spre [teoiosif, spre idilicul care-a pogorât peste mine `n luna aprilie, `nsiropând totul `n jur. Se vede `ns\ c\ `n 2009 m-a atins criza pân\ [i la inspira]ie. De[i nimic nu m\ poate `mb\ta de fericire mai mult decât ni[te zile `nsorite, de[i afar\ e o c\ldur\ de iunie, lumin\ mult\, miresme [i flori pretutindeni, dac\ ar fi s\ a[tern 3.500 de semne pe tema bucurii de prim\var\, a[ dezerta pur [i simplu. A[a c\ decât s\ trag mâ]a de coad\, las o fotografie s\ zic\ ce e de zis. Cuibul din spatele meu troneaz\ `n fa]a Operei din Timi[oara, e plin cu ou\ [i cu iepuri vii care ]up\ie prin iarb\ [i

rod morcovi sau frunze de varz\ (dar asta nu se vede `n fotografie). Iepuroiul pe care dau s\-l prind de mân\ are un [pilhozen `nflorat, o e[arf\ ro[u-alb la gât [i palmele roz, pufoase (nici am\nuntele astea n-au cum s\ se vad\ tip\rite-n alb-negru). Dar `n imagine n-a `nc\put tot ce se-n[ir\ `n dreapta noastr\. Pân\ la catedral\ se-aliniaz\ cuviincios, ca-n Occident, zeci de c\su]e de lemn pline cu turt\ dulce, siropuri, gogo[i, pasc\ moldoveneasc\, colaci secuie[ti, grilia[uri vieneze, mandorle [i colombe (care-s cozonacii italieni de s\rb\tori), juc\rii, c\r]i cu poze, alune caramelizate, zeci de soiuri de ciocolat\, `n toate poleielile [i formele, flori [i iar juc\rii [i iar dulciuri, de parc\ `nsu[i raiul copiilor ar fi pogorât pe p\mânt `nso]it de muzici voioase-n surdin\. {tiu c\-i cam chiciulan, dar pur [i simplu nu-mi pas\. A[a c\-l rog pe un domn cu nepot s\-mi fac\ o poz\, `n care se vede cum `ntr-o mân\ ]in ni[te [palturi de la un „Orizont“ mai vechi, iar cu cealalt\ `ncerc s\-i pasez un ou mic iepurelui cu adida[i portocalii.

Bogdan-Alexandru St\nescu: „Ioan L\cust\ nu iart\ pe nimeni: a pus `n cartea asta toat\ satira exersat\ `n [ase c\r]i de proz\, dar [i toat\ [tiin]a acumulat\ de-a lungul at`tor ani c`t a fost redactor la «Magazin Istoric»“.

Noi, \ia Cu aproape dou\ luni `nainte de moarte, Ioan L\cust\ a trecut pe la redac]ie, pentru prima oar\ dup\ externarea din spital, nu pentru a sta pur [i simplu de vorb\, a[a cum f\cea `nainte, ci pentru a-mi da manuscrisul ultimului s\u roman. Era vorba despre, a[a cum `mi anun]ase atunci c`nd Luminare a v\zut lumina tiparului, primul lui roman adev\rat. Credea cu t\rie c\, `ncep`nd cu aceast\ carte pe care tocmai a]i citit-o, debuteaz\ adev\rata sa carier\ de prozator. Lucrul acesta spune foarte multe despre modestia unui scriitor cu zeci de ani de experien]\, un scriitor total nefrustrat, ba chiar indiferent p`n\ la cinism `n rela]ia sa cu breasla sau cu a[a-zisa critic\ de `nt`mpinare. Bogdan-Alexandru St\nescu Am `nceput s\ citesc Replace all `nc\ din acea s\pt\m`n\ poate [i pentru c\ aveam de-a face cu un autor care [tia s\ aprecieze rela]ia cu editorul, un prozator care nu ezita niciodat\ s\ cear\ o p\rere, ba chiar testa vigilen]a primului s\u lector. {tia cu precizie punctele slabe ale c\r]ilor sale [i respingea laudele cu o fluturare din m`n\ ori cu un z`mbet ironic. A fost o perioad\ `n care ne-am v\zut destul de mult, dat fiind c\ tratamentul `l obliga s\ ias\ din cas\ aproape de dou\ ori pe s\pt\m`n\. Acea perioad\ a f\cut ca redactarea romanului s\ nu fie una at`t de dificil\ pe c`t ar fi presupus-o stilul destul de incomod... Atunci i-am spus c\ a scris un Maestrul [i Margareta românesc: bine`n]eles c\ a respins ideea cu destul\ energie pentru a m\ face s\ cred `n continuare `n ideea mea. Replace all este un reality show: o camer\ de supraveghere camuflat\ `n menajeria unui jude] de provincie mioritic\, metafor\ pars pro toto a unei ]\ri[oare binecuv`ntate de \ia... Povestea lui Goncea (una dintre cele c`teva pove[ti care se intersecteaz\ `ntr-o istorie crud\, `ns\ teribil de familiar\ nou\) e biografia unui securist ajuns f\c\tor de senatori dup\ „revolu]ie“, un maior de Securitate agramat, urcat pe scara ierarhic\ nu `n ultimul r`nd datorit\ unei foarte bune doz\ri a libidoului. Goncea reprezint\ `n romanul

lui Ioan L\cust\ ra]iunea vremii: el e noul strateg, g`nditorul, logicianul emis de specia numit\ Omul Nou. Cinic, total lipsit de scrupule ori con[tiin]\, e ales de prozator s\ deschid\ discursul romanesc, `ntr-un registru stilistic absolut resping\tor. El va fi prezen]a tutelar\ vie a `ntregului roman, at`t `nainte, c`t [i dup\ Revolu]ia de la Jude]ean\, care-l va propulsa cu asupra de m\sur\ pe scara non-valorilor. Promovat la gradul de general, va deveni mecanismul care face ca jude]ul s\ `nainteze `nspre ceea ce personajul aparent opus, Tomnea, va numi vidul postrevolu]ionar. Goncea patroneaz\ din umbr\ toate afacerile care au ca obiect de activitate preluarea, desfacerea [i vinderea unor „afaceri“ de stat, afaceri `nv`rtite de neamul Brandaburlea [i al s\u `ntreprinz\tor Cangura[u.

|ia s`nt, `n toate sensurile, agen]i ai schimb\rii Toate pove[tile personajelor din Replace all se `nv`rt practic `n jurul acelora[i `nt`mpl\ri, le reflect\ mai mult sau mai pu]in distorsionat, actan]ii povestitori apar]in cu to]ii unor regnuri inferioare, dar, din p\cate, recognoscibile ast\zi. Ioan L\cust\ nu iart\ pe nimeni: a pus `n cartea asta toat\ satira exersat\ `n [ase c\r]i de proz\, dar [i toat\ [tiin]a acumulat\

de-a lungul at`tor ani c`t a fost redactor la „Magazin Istoric“. Satira se `ntinde de la un nivel superficial, dar delicios, cel al numelor, p`n\ la scene de-a dreptul caragiale[ti, cum ar fi cel al dezvirgin\rii tinerei Mantinela din clanul Brandaburlea: „– Ce-ai, f\, cu fata?! Ce-]i f\cu, de-o nenoroce[ti c`nd st\m [i noi [i petrecem! C\ e Cr\ciunul \l sf`nt, f\, zi mare la casa omului. Am luat [i prim\... – Ce-mi f\cu? Uite c\ ne f\cu de-a r\mas cu burta mare! Nu te bucuri? ~[i scosese m`na. O [uvi]\ de s`nge se prelingea pe cear[af. Mantinela gemea u[or, ca [i cum un [erpoi solzos intrase `n ea [i se zv`rcolea nebun `n burta ei, `ncerc`nd s\ ias\ [i nu mai g\sea borta pe unde intrase. Doar zv`cnea d`nd s\ se `nal]e, speriat, fl\m`nd, r\v\[indu-i mitra, `nfior`nd-o cu solzii gro[i, `i sim]ea solzii cum se `nfig `n moleciunea ei, cum h`r[`ie `nl\untrul ei, de parc\ {evrolet, \la micu, ar fi h`r[`it cu lingura pe peretele din spatele casei, cimentuit cu stropi. – Ai omor`t fata... [opti Girevengu, urm\rind cum firul de s`nge se l\]e[te pe p`nza mototolit\. Tocmai de sf`nta zi a Cr\ciunului. Petreceam [i noi la televizor, cu veselie [i muzic\, c\ ne sim]eam oameni ca to]i românii. C\ ne bucuram de prima asta care am luat-o. {i uite, ce-ai f\cut din bucuria noastr\... F\rm\cata nici nu-l mai auzi. ~ncepu s\ urle ca la mort. Ridic\ fata, o acoperi cu cear[aful, cu macatul, cu ce mai g\sise pe pat [i o zbugi afar\. }ipa dezn\d\jduit\: – Nu muri, prin]esa mea! Nu m\ l\sa chiar acu[ica, comoara vie]ii mele! Cum s\ mori, regino? Cum s\ ne la[i, scumpetea

SEMNAL J.G. Ballard, Nop]i de cocain\, traducere din limba englez\ [i note de Ona Frantz, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 384 de pagini, 32.95 lei

Corina Sab\u, Blocul 29, apartamentul 1, prefa]\ de Nora Iuga, colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 200 de pagini, 22.95 lei

J.G. Ballard este autorul bestsellerurilor Imperiul Soarelui [i Crash, ambele beneficiind de ecraniz\ri celebre, `n regia lui Steven Spielberg [i, respectiv, a lui David Cronenberg. ~n Nop]i de cocain\ domne[te aceea[i atmosfer\ `ntunecat\ din romanele anterioare ale lui Ballard. Dup\ ce cinci oameni `[i g\sesc sf`r[itul `ntr-un incendiu neelucidat, petrecut `n luxoasa sta]iune Estrella de Mar, directorul clubului Nautico, Frank Prentice, pledeaz\ vinovat la acuza]iile de crim\, `ns\ nici m\car poli]ia nu e prea convins\ c\ el este responsabil de acel incident. C`nd fratele s\u, Charles, `[i face apari]ia pentru a investiga ce s-a petrecut cu adev\rat, descoper\, pe m\sur\ ce `nainteaz\ cu cercet\rile, c\ fa]ada ultracivilizat\ [i exclusivist\ a sta]iunii mascheaz\ o lume a delictelor [i devia]iilor de tot felul, a drogurilor, senza]iilor tari [i distrac]iilor periculoase. Nop]i de cocain\ este un roman captivant, dincolo de care transpare viziunea nelini[titoare a unei societ\]i hedoniste, `n care transgresiunea devine un r\u necesar. „Un scriitor de o originalitate debordant\. Ballard face parte din elita romancierilor britanici.“ (Anthony Burgess, autorul romanului Portocala mecanic\)

Irina are doisprezece ani [i locuie[te cu bunicul, un b\tr`n tipicar, obsedat de gospod\rie [i re]ete vegetariene, [i o neverosimil\ bunic\, frumoas\, inteligent\ [i aiurit\, pentru care mica eroin\ dezvolt\ o adev\rat\ obsesie. ~n fundal evolueaz\ perechea mama-tata, doi inadapta]i `n plin\ criz\ social\, sentimental\ [i marital\, plus pleiada de vecini de bloc [i amici de familie, fiecare cu propria voce [i propria poveste. Blocul 29, apartamentul 1 este un fragment dintr-un posibil Bildungsroman al Irinei, deocamdat\ `nc\ o feti]\ sf`[iat\ `ntre lumea adolescen]ei care se apropie, cu g\[tile, filmele [i bravadele ei, [i cea stranie, mecanic\ [i cenu[ie a b\tr`nilor pe l`ng\ care cre[te. „Corina Sab\u scrie cum vede, scrie cum aude, feti]a de doisprezece ani din cartea ei care poveste[te la persoana I (autor, narator, personaj deopotriv\) `[i exploateaz\ la maximum organele de sim]. Stilul nu e stil, e incizie pe viu, totul se face direct, f\r\ anestezii formale, f\r\ tri[uri tehnice, realiz`nd acea riscant\ dezbr\care `n public, f\r\ muzic\ [i f\r\ org\ de lumini, pe care a[ numi-o «via]a ca via]\».“ (Nora Iuga)

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

www.supliment.polirom.ro

CONVINGERE

scumpe]ilor?! Nu vezi c\ e s\rb\toare sf`nt\, cum s\ mori, chiparoasa mea?! Aooooleeeuuuu, s\ri]i c\ mi se moare prin]esa, chiar acu’, la mine-n bra]\! Era `n poarta casei, cu fata `n bra]e, url`nd disperat\. Girevengu `ncepu [i el s\ ]ipe. – Trotila[, b\ Trotila[, s\ri b\, fratele meu, c\-mi moare fata, n-auzi?! S\ri]i, b\i, c\ moare z`ni[oara tatii. N-auzi]i?! V\ fut muma-n penalitate la to]i de nu ie[i]i! Voi petrece]i la b\utur\ [i veselie [i io cu fata moart\?! Ie[i]i, nenorocirea lumii de bagabon]i! S\ v\ ard\ fica]ii cu to]i mor]ii mor]ilor de-i ave]i [i s\ v\ dea canceru-n ma]e la to]i, de nu ie[i]i!!!“. Este, cred, romanul `n care Ioan L\cust\ a demonstrat nu doar c\ are acea u[urin]\ a ironiei fine, boiere[ti, nici c\ st\p`ne[te doar practica unui stil cu totul aparte, anticalofil, straniu, repugnant pe alocuri ci, `n plus, aici arat\ cu prec\dere [tiin]a de a asculta, de a prinde vocea mahalalei, a activistului m\runt, a afaceristului post-lambada. Goncea, Brandaburlea, Tomnea (intelectual, de altfel) [i `ntreaga menajerie ascultat\ de L\cust\ s`nt nu numai personaje, ci stileme ale unui discurs amplu, necru]\tor, asianic, str\b\tut de analepse [i prolepse derutante. Iar p`n\ aici n-a]i v\zut nimic, pentru c\ n-au intrat `n scen\... \ia. Balta din apropierea capitalei de jude] ascunde multe taine, ca orice balt\... dispari]ii, sorbul care vine [i fur\ orice personaj incomod, personajul poesc Chirul, tartorul dracilor (nu li se spune a[a nici m\car o dat\). |ia apar `ntr-o ordine foarte strict\, milit\reasc\, s`nt `n num\r restr`ns, fiecare dintre ei are caracteristici vestimentare aparte, cum ar fi cel ce poart\ o „p\l\rie de paie de orez, model «Los Paraguayos» `n turneul din vara lui 1963 la Urla]i“, sau cel care-[i exhib\ mereu prin piep]ii c\m\[ii viu colorate p\rul portocaliu de pe piept... S`nt exuberan]i, purt\tori de schimbare, adev\ra]i p\pu[ari `ntr-o lume jude]ean\ de marionete, sc\pat\ `n marasmul unui capitalism s\lbatic, tricksteri, declan[atori de accelerare. O accelerare `nspre nic\ieri. Apari]ia lor provoac\ ruperea discursului despre care vorbeam, ei deschid planul diabolic, fantastic, apocaliptic-ironic al prozei. Efectul lor e cu at`t mai izbitor cu c`t autorul [tie s\-i

introduc\ cu minimum de preg\tire, f\r\ a apreta orizontul de a[teptare: `i introduce cu naturale]e, shiftingul de planuri `ntotdeauna irumpe. Cum ar fi cazul \luia care pune um\rul la Revolu]ia pe Jude], apoi sprijin\ numirea lui Afinoghiu B\c\nel `n fruntea Vechiului Partid Istoric Nou: „Pe tot drumul spre Casa de Cultur\, grupuri de simpatizan]i se formau spontan, urm`ndu-l pe Afinoghiu, scand`nd diverse lozinci, `ntre care cea mai des repetat\ era: «Jos comuni[tii, sus B\c\nel!». ~n fruntea coloanei p\[ea ]an]o[ un ins de[irat, cu o fa]\ prelung\, mai mult albastr\ dec`t neagr\, muiat\ `n albastrul `nchis al apelor coclite. ~[i s\lt\ vesel p\l\ria de paie de orez, model «Los Paraguayos» `n turneul din vara lui 1963 la Urla]i, `ndemn`ndu-i pe cei din coloan\ s\ scandeze c`t mai entuzia[ti numele lui B\c\nel. Erau pensionarii de la Casa lor de Ajutor Reciproc, mobiliza]i [i instrui]i de pictorul Condrat Focan, vicepre[edintele Casei, `n func]ie `nc\ `nainte de triumful Revolu]iei de la Jude]ean\“. |ia s`nt, `n toate sensurile, agen]i ai schimb\rii: aduc cu ei trecerea dintr-o acceptat\ normalitate `n blamata insanitate (care aduce cu sine cazarea `n azilul doctorului Wintris, fost\ anex\ a Securit\]ii), metamorfozarea, transportarea interregnuri (aici Ioan L\cust\ scrie un pasaj demn de Ovidius), influen]eaz\ viitorul (un viitor pe care cititorul `l cunoa[te deja, cum ar fi cazul cadavrului `mbuc\t\]it [i g\sit, algoritmic, `n „priv\]ile“ ecologice ale firmei „Euro-T\ulet Brandaburlea & Brandaburlea“), aduc sorbul etc. S`nt operatorii unui document Microsoft Word (nu fac reclam\, ci merg `n siajul romanului), care nu fac altceva dec`t s\ „dea“ Replace all... O mise en ab`me a acestei `nlocuiri barbare are loc `n chiar debutul romanului, c`nd `nc\ t`n\rul [i potentul maior Goncea e confruntat cu o problem\ delicat\: vremurile se schimb\, tovar\[ul hot\r\[te c\ ce a fost a fost, iar cei nedrept\]i]i de obsedantul deceniu vor avea parte de mila [i respectul „noului v`nt“, adic\ privilegiul unei `nmorm`nt\ri cre[tine[ti. Faptul c\ unul dintre „eroii“ martiri ar fi avut o tij\ care nu se reg\se[te `n sacul de oase d\ruit de Securitate nu conteaz\ nici c`t negrul sub unghie.

Doi poe]i De la Ion Mure[an, toat\ lumea a[teapt\ un volum nou, de[i el a realizat deja o performan]\ creativ\ practic irepetabil\. ~n versurile acestui histrion tragic, trupul [i sufletul gem, gura bolborose[te, iar ochiul contempl\ netulburat oroarea. Ion Mure[an polemizeaz\ implicit, `n fibra vizionarismului s\u liric, cu elegiile abstracte ale lui Nichita St\nescu. Transparen]ele [i incandescen]ele, luminozitatea, dematerializarea [i decorporalizarea, ie[irea din spa]iu, din timp, din sine s`nt `ntoarse `ntr-o bolgie dantesc\ a concretului

11 «

Bogdan-Alexandru St\nescu: „S`nt convins c\ Replace all, f\r\ a mai pune probleme prin prezen]a autorului `n planul politic al literaturii actuale, va fi acceptat pe deplin `n po(i)etica sa, a[a cum ar fi trebuit s\ se `nt`mple demult. Dar, a[a e `n colc\ial\, r\zbe[te cine d\ mai tare din coad\“.

omenesc, cu reprize nesf`r[ite [i spasme de tortur\. ~nceputul de la Izgonirea din poezie , frecvent citat de critici, `[i p\streaz\ [i ast\zi `ntreaga putere de fascina]ie: „Nu am dec`t o singur\ prejudecat\ – realitatea,/ la fel ca Democrit materialistul cel care [i-a scos ochii/ pentru a nu-l st`njeni `n cercet\rile sale f\cute cu ochii/ min]ii dar mi-e dat mie s\ v\d cum galben\ [i mare ca un st`rv de oaie/ urechea omenirii plute[te pe aripile unei mla[tini printre albe st`nci/ de calcar [i fo[nitoare p`lcuri de trestii”. Ion Mure[an lucreaz\, a[a zic`nd, cu m`inile la vedere,

Ceea ce conteaz\ cu adev\rat e schimbarea, adierea unor noi vremuri pline de milo[nevenie [i `n]elegere, lucru pe care orice om cu capul pe umeri trebuie s\-l `n]eleag\.

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Istoria e f\cut\ de animale Ioan L\cust\ a insistat s\ p\str\m subtitlul (o parte a titlului, de fapt) Colc\iala. La fel de mult cum a insistat [i `n cazul precedentului roman, Luminare. ~i respect\m aceast\ dorin]\ tocmai pentru c\ aduce nota exact\ a demonicului `ntr-o opera]iune extrem de simpl\ [i de clar\: de[i `nlocuirea total\ pare a avea loc instantaneu, ea e totu[i un proces imund, profund animalic. Iar acest roman vine tocmai ca o reamintire a faptului c\ istoria, c`t de mic\ ar fi ea, a unui jude] de provincie situat undeva, departe de occidentala Sudica, e f\cut\ de animale. Iar animalele cunosc, mai presus de orice, frica, foamea, dorin]a. Nu-mi r\m`ne dec`t s\-i r\spund lui Ioan L\cust\ [i declara]iei sale c\ abia cu acest roman `ncepe s\ scrie: adev\rat! S`nt convins c\ Replace all, f\r\ a mai pune probleme prin prezen]a autorului `n planul politic al literaturii actuale, va fi acceptat pe deplin `n po(i)etica sa, a[a cum ar fi trebuit s\ se `nt`mple demult. Dar, a[a e `n colc\ial\, r\zbe[te cine d\ mai tare din coad\. Postfa]\ la romanul Replace all , de Ioan L\cust\, colec]ia „Fiction LTD“, Editura Polirom, `n curs de apari]ie

folosind tropii cei mai „accesibili” pentru a fr`nge g`tul retoricii artificioase [i a face s\ ]`[neasc\ viziunea. Dori]i compara]ii? Pofti]i compara]ii, pare el c\ ni se adreseaz\ – [i las\ apoi s\ cad\ c`te o secven]\ uluitoare: „iat\, ferestrele c`rciumii umfl`ndu-se ca ni[te s\cule]i de piele catifelat\/ [i ca ni[te ugere de vac\”, „foarte clar, ca ni[te saci negri, ca ni[te s`ni negri,/ Mormintele se b`lb`iau fericite `n cimitire”, „ghemuit `n col]ul camerei/ pip\ie-]i cu disperare corpul/ cu ochii holba]i la sf`rcurile mici [i cenu[ii ca dou\/ sigilii ale mor]ii”... Versurile unor vedete din ultimele promo]ii s`nt de o mediocritate st`njenitoare, dac\ le citim prin

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

printre r`nduri

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer! SUPLIMENTUL DE CULTUR| SE AUDE LA

`n fiecare vineri, de la 20.00 Anca Baraboi [i George Onofrei

Cu

raportare la acest poet... incomparabil. Aceea[i senza]ie stranie, de familiaritate [i alteritate, o avem [i la lectura textelor lui Ioan Es. Pop, revela]ia liric\ a anilor postrevolu]ionari. La el, diferen]ele dintre poezie [i proz\, reflec]ie moral\ [i fi[\ clinic\, jurnal al `nt`mpl\rilor mici [i spovedanie abisal\, dostoievskian\, se [terg. Ca [i Cristian Popescu – dar, evident, altcumva dec`t el –, Ioan Es. Pop `[i inventeaz\ o limb\ proprie, o perspectiv\ (r\sturnat\) care este numai a lui [i o sintax\ poetic\ inconfundabil\. ~n timp ce Ion Mure[an creeaz\ prin esen]ializare, contragere, intensiune, autorul Ieudului f\r\ ie[ire exploreaz\ p`n\ la cap\tul cap\tului o lume

BUCURE{TI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE

`ntins\, dar `nchis\ , cu cupola transcendent\ sf\r`mat\ [i cu un eu friabil `ntinz`nd, disperat, pun]i c\tre Nimeni. ~n termenii lexicali cei mai obi[nui]i, selecta]i tocmai dup\ criteriul non-poeticit\]ii, Ioan Es. Pop deruleaz\ [i „titreaz\” drama esen]ial\, tragedia omului prins `n propria condi]ie ca `ntr-o capcan\. Pentru cei mai mul]i contemporani, aceast\ sintagm\, condi]ia uman\ , este vidat\ de con]inut [i func]ioneaz\ doar ca referin]\ cultural\. ~n paginile lui Ioan Es. Pop,

umanitatea poate fi v\zut\ `ntr-o lumin\ crepuscular\, pr\bu[it\, surpat\ sub un ochi necru]\tor: „dar ce ochi mai limpede ca al meu vede lumina `n sine,/ cu venele ei negre gata s\ plesneasc\,/ mai tulbure ca o placent\ aruncat\ la gunoi,/ mai grea ca mercurul c`nd fat\ icnind,/ [i-atunci c`nd o vede, care ochi treb\luie[te/ `n jurul ei ca `n jurul unei c\ld\ri cu asfalt?”. Textul merit\ citit cu `ncetul [i citat `n `ntregime. Doi poe]i, doi mari poe]i contemporani.

www.supliment.polirom.ro

» 12 printre r`nduri

„NEW YORK TIMES“

DIABLOGURI Veronica D. Niculescu & Emil BRUMARU

Fragment cu dragoste de pitic Veronica D. Niculescu: Asear\, pe Travel & Living, un documentar despre pitici, Little people, Big world. Este urm\rit\ via]a unui cuplu de pitici. Din cei patru copii, trei s`nt absolut normali, doar unul e mititel; ceilal]i fra]i `l plimb\ prin supermarket `ntr-un co[, iar el `ntinde m`na spre raft – „Nu, nu din aia. Vreau cu ambalaj albastru. Du-m\ mai aproape...”. Piticii americani locuiesc `ntr-o cas\ cu o curte imens\, dotat\ cu o c\su]\ `ntr-un copac cu ramuri puternice, `nc`rligate pe orizontal\. Al\turi, un castel de juc\rie, [i acesta uria[, cu turnuri [i bol]i de piatr\. La aniversarea celor 18 ani de c\s\torie, cuplul de pitici are parte de o surpriz\. Socrii (p\rin]ii lui, care filma]i de la nivelul personajelor principale par `nfior\tor de `nal]i) preg\tesc o cin\ festiv\. Cadou: o fotografie a piticilor, din luna de miere, `n m\rime natural\. „Ce `nalt [i sub]ire eram!“, exclam\ el. „De ce oare `mi f\cusem permanent?“, se mir\ ea. Se a[az\ la mas\. La `ndemnul p\rin]ilor, el `ncepe s\ povesteasc\: „O iubesc ca `n prima zi, dar ea nu [tie asta. Ne-am cunoscut la o Conven]ie a Liliputanilor...“. Emil Brumaru: La pitici zilele s`nt a[a de mici c\ nici nu mai ai timp s\ ]ii [i minte! De aia nu [tia piticoata de iubirea piticului! V.D.N.: Piticoata era dr\gu]\, m-am [i mirat c\ era m\ritat\ de 18 ani, p\rea copil\! {i harnic\, [i vesel\, [i istea]\... Treb\luia prin buc\t\rie, apoi antrena copiii la fotbal. {tia ea de iubire, altfel nu r\m`nea a[a frumu[ic\. M-am topit c`nd am auzit de Conven]ia Liliputanilor!... Of, dar eu oare dac\ m-a[ mai lungi un pic, mi-ar fi [i zilele mai lungi? Nu-mi ajung nici pe-o m\sea... E.B.: Conven]ia Liliputanilor are loc `n p\durea de argint, `n ziua c`nd curcubeele duble se arcuiesc unul peste altul iriz`nd minuni din alt\ lume, cea a vie]ii ve[nice [i a dragostei ne]\rmurite. Atunci dau `n clocot [i izvoarele, f\c`nd bulburuci [i aduc`nd la suprafa]\ pe[ti[ori de aur cu c`te trei dorin]i gata de `ndeplinit... Iar cerbii `ngenuncheaz\ [i ne las\ s\ le

culegem portocalele [i buc\]ile de zah\r candel ce le at`rn\ pe coarnele r\muroase, generoase, poleite cu rou\ [i lumini de vis... V.D.N.: La conven]ie se intr\, b\nuiesc, cu legitima]ii scrise cu past\ de c\tin\ pe frunze de catalp\. Se ia cuv`ntul `n urma arunc\rii cu zaruri rotunde, f\cute din castane, [i la seminarii se deseneaz\ h\r]i uria[e, cu ]inuturile `n tain\ st\p`nite de liliputani, folosindu-se apoi indicatoare din nuielu[e cu capetele argintate. La fiecare gre[eal\, or\c\ie un brotac-semnalizator a[ezat `ntr-o parte, `ntr-un jil] scobit `ntr-un bostan. Cei care gre[esc s`nt pedepsi]i s\ pun\ mur\turi. E.B.: O, pedepsele s`nt mai multe, variate, dup\ mirosul [i nuan]a gre[elii!!! Dar dac\ se stabile[te c\ e Ziua Mur\turilor, atunci totul se rezum\ la: 1. ce se pune la murat [i 2. anume `n care solu]ie! De pild\, o gre[eal\ cu parfum de Rochi]a r`ndunicii scoas\ pe nepus\ mas\ e murat\ `mpreun\ cu ardei cu aripioare `n zeam\ de patlagin\ combinat\ cu c`teva pic\turi de rou\ culeas\ de pe [tiule]i de porumb cu m\tasea `n v`nt. {. a. m. d. ~n timpul \sta, balaurii m\n`nc\ la greu semin]e de dovleac pr\jite pe plit\ [i beau rachiu de ienup\r... Asta ca s\ dau doar un singur exemplu! V.D.N.: Balaurii care pap\ semin]e de dovleac s`nt ei `n[i[i o pedeaps\. Scuip\ cu [apte capete ba fl\c\ri, ba coji de semin]e. O ploaie de pedepse, o apocalips\ din v`rful limbii! Ziua Mur\turilor ar trebui s\ fie pur\ pl\cere. Se va privi la borcane ca la acvarii, se va urm\ri cu degetul prin zeama tulbure firul florii de m\rar, codi]a ardeiului `naripat, se va leg\na u[urel `ntregul acvariu, s\ danseze boabele de mu[tar, c\]eii de usturoi. Se va urm\ri de la o zi la alta nuan]a castraveciorilor, not`ndu-se-ntr-un carnet, cu creionul din dosul urechii piticoate. E.B.: Asta e inadmisibil: ai uitat hreanul!!! V.D.N.: Urmeaz\ revolta boabei de ienibahar! E.B.: {i insurec]ia rotundului piper!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

„O carte amuzant\, interesant\ [i perfect alc\tuit\... Fiecare povestire pare cizelat\ de un bijutier.“

AVANPREMIER| EDITORIAL| F. SCOTT FITZGERALD

„Strania poveste a lui Benjamin Button“ „Suplimentul de cultur\“ v\ prezint\ un fragment din povestirea care a stat la baza unuia dintre filmele-eveniment ale lui 2008, inclus\ `n volumul Strania poveste a lui Benjamin Button [i alte `nt`mpl\ri din epoca jazzului , `n curs de apari]ie la Editura Polirom. Traducere din limba englez\ [i note de Ona Frantz Nu mai departe de anul 1860 se cuvenea s\ te na[ti acas\. ~n prezent, dup\ cum mi s-a spus, zeii supremi ai medicinei au decretat c\ primele ]ipete ale copiilor trebuie s\ se produc\ `n aerul anesteziant al vreunui spital, de preferin]\ al unuia elegant [i modern. Ceea ce face ca domnul [i doamna Roger Button s\ fi fost cu cincizeci de ani `naintea modei c`nd au hot\r`t, `ntr-o bun\ zi din vara lui 1860, ca primul lor copil s\ se nasc\ `ntr-un spital. Dac\ anacronismul acesta a influen]at `n vreun fel uimitoarea istorie pe care m\ preg\tesc s-o dep\n, asta nu se va [ti niciodat\. V\ voi spune ce s-a `nt`mplat [i v\ voi l\sa s\ judeca]i singuri. Familia lui Roger Button avea o pozi]ie de invidiat – `n egal\ m\sur\ social\ [i material\ – `n ora[ul Baltimore de dinainte de r\zboi. Erau `nrudi]i cu O Anume Familie [i cu Cealalt\ Familie, ceea ce, dup\ cum [tia orice sudist, `i `ndrept\]ea la statutul de membri ai acelei vaste nobilimi care umplea t\r`murile Confedera]iei. Acesta era primul lor contact cu str\vechiul [i `nc`nt\torul obicei al facerii de prunci – iar domnul Button era agitat din n\scare. Spera s\ fie b\iat, ca s\-l poat\ trimite la colegiul Yale din Connecticut, institu]ie `n cadrul c\reia

domnul Button `nsu[i fusese cunoscut timp de patru ani dup\ porecla – oarecum de a[teptat – „Man[et\“1. ~n diminea]a de septembrie consacrat\ grandiosului eveniment, se trezi surescitat la [ase diminea]a, se `mbr\c\ la patru ace [i n\v\li pe str\zile din Baltimore c\tre spital ca s\ afle dac\ `ntunericul nop]ii se `ntrupase `ntr-o nou\ via]\. C`nd mai avea vreo sut\ de metri p`n\ la Spitalul Particular Maryland pentru Doamne [i Domni, `l v\zu pe doctorul Keene, medicul de familie, cobor`nd treptele de la intrare [i frec`ndu-[i m`inile de parc\ [i le-ar fi sp\lat la chiuvet\, a[a cum le cere tuturor doctorilor etica nescris\ a profesiei lor. Domnul Roger Button, pre[edintele societ\]ii Roger Button & Co., Articole de Fier\rie Angro, o lu\ la fug\ `n direc]ia doctorului Keene cu mult mai pu]in\ demnitate dec`t era de a[teptat din partea unui gentleman sudist din acea perioad\ pitoreasc\. — Doctore Keene! strig\ el. Ah, doctore Keene! Doctorul `l auzi, privi `n jur [i r\mase `n a[teptare, cu o expresie de curiozitate a[ternut\ pe chipul s\u aspru, profesional, `n vreme ce domnul Button se apropia de el. — Ce s-a `nt`mplat? ceru s\ afle domnul Button, urc`nd treptele `ntre dou\ g`f`ituri. Ce-a fost? Ea cum... B\iat? Cine-i? Ce...

— Vorbe[te mai clar! spuse t\ios doctorul Keene, p\r`nd cumva iritat. — S-a n\scut copilul? se milogi domnul Button. Doctorul Keene se `ncrunt\. — P\i, da, presupun c\ da... oarecum. {i din nou `i adres\ domnului Button o privire curioas\. — So]ia mea e bine? — Da. — E b\iat sau fat\? — Ei, haide! exclam\ doctorul Keene, de-a dreptul scos din fire. Te poftesc s\ te duci s\ vezi cu ochii t\i. Ru[ine! {uierase ultimul cuv`nt aproape `ntr-o singur\ silab\, apoi se `ntoarse cu spatele, bomb\nind: — ~]i `maginezi c\ un caz ca \sta o s\-mi fac\ bine la reputa]ia profesional\?

JULIO CORTÁZAR » {OTRON

Scriitorul juc\tor Bogdan Romaniuc Julio Cortazar este unul dintre scriitorii celebrului „boom“ al literaturii latino-americane din anii ’60. Apari]ia `n 1963 a romanului {otron `l plaseaz\ pe Cortazar printre cei mai importan]i [i discuta]i scriitori ai epocii, `n aceea[i m\sur\ admirat [i denigrat. {otron a fost numit „romanul total“, „romanul deschis“, „antiromanul“ sau „romanul-cheie“. O „cartecult“, comparat\ cu Ulise al

lui James Joyce, Rayuela a revolu]ionat `ntreaga nara]iune tradi]ional\ [i i-a adus lui Cortazar celebritatea `n lumea literar\ a Americii Latine [i nu numai. Cortazar devine astfel „primul“ scriitor-juc\tor, reu[ind s\ pl\smuiasc\ pe temeiul jocului o adev\rat\ metafor\ a condi]iei umane. ~n „noul roman“ Cortazar elimin\ distinc]ia dintre con]inut [i form\. Morelli, personajul s\u din {otron, sintetizeaz\ perfect tr\s\turile noului roman: „Ca toate crea]iile alese ale Occidentului, romanul se mul]ume[te cu o ordine `nchis\. Hot\r`t `mpotriv\,

de c\utat tot aici deschiderea [i pentru asta de t\iat de la r\d\cin\ orice pl\smuire sistematic\ de caractere [i situa]ii. Metod\: ironia, autoironia permanent\, incongruen]a, imagina]ia `n slujba nim\nui... De luat din literatur\ ceea ce este punte vie de la om la om, [i pe care tratatul sau eseul o permite doar `ntre speciali[ti... o crea]ie narativ\ ac]ion`nd ca liant de tr\ri...“. Limbajul are o func]ie primordial\ `n toate romanele lui Julio Cortazar. O carte optimist\, „optimist\ ca [i mine“, spune Cortazar: „Eu cred `n om, cred c\ omul va

www.supliment.polirom.ro

Bogdan Romaniuc: „Cartea lui Manuel seam\n\ foarte mult cu un jurnal intim. Dialogurile [i `nt`mpl\rile povestite nu s`nt deloc u[or de urm\rit, ceea ce este specific romanelor lui Cortazar“.

UN JURNAL INTIM

~nc\ unul la fel m-ar distruge... ar distruge pe oricine. — Ce s-a-nt`mplat? `l chestion\ domnul Button, `ngrozit. Triple]i? — Nu, nu triple]i! r\spunse doctorul cu asprime. {i-n plus, po]i s\ te duci s\ vezi [i singur. {i ia-]i alt doctor. Eu te-am adus pe lume, tinere, [i am fost medicul familiei tale timp de patruzeci de ani, dar am terminat-o cu voi! Nu mai vreau s\ te v\d nici pe tine, nici neamurile tale `n vecii vecilor! La revedere! Apoi se r\suci brusc [i, f\r\ a-i mai adresa vreo vorb\, urc\ `n [areta lui, care a[tepta l`ng\ rigol\, p\r\sind locul cu o atitudine sever\. Domnul Button r\mase pe trepte, stupefiat, tremur`nd din toate m\dularele. Ce nenorocire cumplit\ se `nt`mplase? ~i disp\ruse dintr-odat\ orice dorin]\ de a p\trunde `n Spitalul Particular Maryland pentru Doamne [i Domni – totu[i, c`teva clipe mai t`rziu, cu o enorm\ dificultate, se for]\ s\ urce treptele [i s\ intre pe u[a principal\. O sor\ [edea la un birou, `n penumbra opac\ a holului. ~nghi]indu-[i jena, domnul Button se apropie de ea. — Bun\ diminea]a, `i spuse femeia, privindu-l cu bl`nde]e. — Bun\ diminea]a. S`nt... s`nt domnul Button. La aceste cuvinte, pe chipul fetei ap\ru o expresie de teroare absolut\. Se ridic\ `n picioare [i p\ru gata s-o zbugheasc\ din hol, fiind evident c\ f\cea mari eforturi s\-[i ]in\ firea. — Vreau s\-mi v\d copilul, spuse domnul Button. Sora sc\p\ un ]ip\t scurt. — Ah... sigur c\ da! exclam\ ea pe un ton isteric. La etaj. Chiar la etaj. Lua]i-o... `n sus! ~i ar\t\ `ncotro s-o apuce, iar domnul Button, sc\ldat `n sudori reci, se `ntoarse [ov\itor [i porni s\ urce scara c\tre etajul `nt`i. ~n holul de sus i se adres\ altei sore, care se apropiase de el cu un lighean `n m`n\. — S`nt domnul Button, reu[i el s\ articuleze. Vreau s\-mi v\d... Zdrang! Ligheanul c\zu zorn\ind pe podea [i se rostogoli `n direc]ia sc\rii. Zdrang! Zdrang! O porni `ntr-o c\dere metodic\, p\r`nd a `mp\rt\[i teroarea general\ pe care o provoca acest domn Button.

supravie]ui tuturor avatarurilor“. Vorbind despre povestirile lui Cortazar, Borges scrie `n Eseurile sale: „Nimeni nu poate povesti subiectul unui text de Cortazar; fiecare text este alc\tuit din anumite cuvinte puse `ntr-o anumit\ ordine. Dac\ `ncerc\m s\ facem un rezumat, constat\m c\ s-a pierdut ceva foarte pre]ios“.

Micul Cortazar `[i va g\si refugiul `n lectur\ ~n 1974 apare Cartea lui Manuel, un roman care poveste[te aventura micului Manuel. ~mpreun\

— Vreau s\-mi v\d copilul! aproape c\ zbier\ domnul Button, `n pragul le[inului. Zdrang! Ligheanul ajunsese la parter. Sora `[i rec\p\t\ autocontrolul [i `l privi pe domnul Button cu net\g\duit dispre]. — Bine, domnule Button, consim]i ea pe un ton cobor`t. Foarte bine! Dar dac\ a]i [ti `n ce hal ne-a adus pe to]i `n diminea]a asta! E de-a dreptul neru[inat! Nici urm\ de reputa]ie n-o s\ mai aib\ spitalul \sta dup\... — Gr\bi]i-v\! strig\ el r\gu[it. Nu mai suport! — Atunci, veni]i dup\ mine, domnule Button. Domnul Button se t`r` `n urma ei. La cap\tul unui hol lung ajunser\ `n dreptul unui salon din care r\zb\teau tot soiul de urlete – genul de `nc\pere care `ntr-un limbaj mai apropiat de zilele noastre ar fi fost cunoscut\ drept „camera pentru pl`ns“2. Intrar\. — Ei, icni domnul Button, care-i al meu? — Acolo! spuse sora. Privirea domnului Button urm\ degetul ei ar\t\tor [i iat\ ce v\zu. ~nvelit `ntr-o p\tur\ alb\ voluminoas\ [i par]ial `nghesuit `ntr-un p\tu], [edea un b\tr`n

13 « printre r`nduri

ce p\rea s\ aib\ vreo [aptezeci de ani. P\rul rar `i era aproape complet alb, iar din b\rbie `i picura o barb\ lung\ [i fumurie, care se unduia proste[te `n briza ce intra pe fereastr\. B\tr`nul ridic\ fruntea [i privi spre domnul Button cu ochi `nce]o[a]i [i stin[i, ce t\inuiau o `ntrebare confuz\. — Am `nnebunit? tun\ domnul Button, groaza topindu-i-se `n furie. Ce-i asta, vreo glum\ oribil\ de spital? — Nou\ nu ne pare a fi glum\, replic\ sora cu severitate. {i nu [tiu dac\ s`nte]i sau nu nebun... dar nu `ncape `ndoial\ c\ acesta e copilul dumneavoastr\. 1 Porecla respectiv\ este „oarecum de a[teptat“ `ntruc`t `n limba englez\ numele personajului, Button, `nseamn\, printre altele, „buton de c\ma[\“. 2 Crying room, `n original; `n unele institu]ii publice, `nc\pere destinat\ crizelor de pl`ns. La Vatican exist\ o astfel de `nc\pere pentru papii nou-ale[i, care s\-[i depl`ng\ acolo, `n recluziune, greutatea zdrobitoare a misiunii primite; unele biserici au [i ele o astfel de camer\, destinat\ de regul\ copiilor mici care fac crize de pl`ns `n timpul slujbelor.

Brad Pitt `n Strania poveste a lui Benjamin Button , `n regia lui David Fincher

cu prietenii s\i el vrea s\ scrie o carte a genera]iei viitoare, o carte `n care s\ fie adunate texte din ziarele, revistele [i documentele oficiale ale epocii. Micii revolu]ionari `[i p\streaz\ tot timpul sim]ul umorului, ceea ce face din aventura lor un joc eliberat de orice tabuuri. Cartea lui Manuel nu ocup\ totu[i dec`t o mic\ parte din romanul lui Cortazar. Cea mai mare parte a c\r]ii e dedicat\ latino-americanilor exila]i la Paris, care iau parte la o mini-revolu]ie. Autorul `nsu[i a fost un exilat, condamnat adesea c\ [i-a „tr\dat“ ]ara.

Fiu al unui diplomat argentinian, Cortazar a tr\it dou\ vie]i: una `n Fran]a, cealalt\ `n Argentina. Cartea lui Manuel seam\n\ foarte mult cu un jurnal intim. Dialogurile [i `nt`mpl\rile povestite nu s`nt deloc u[or de urm\rit, ceea ce este specific romanelor lui Cortazar. Exist\ un personaj omniprezent `n Cartea lui Manuel, un personaj f\r\ nume, un dublu, o voce pe care nu o putem recunoa[te, dar care controleaz\ `ntregul roman. O carte bine realizat\, diferit\ de celelalte romane „obi[nuite“. Cortazar a avut o copil\rie

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

trist\ care, `n mare parte, se reg\se[te [i `n Cartea lui Manuel. Abandonat de propriul tat\ [i crescut de dou\ femei – mama [i bunica –, micul Cortazar `[i va g\si refugiul `n lectur\. ~n partea introductiv\ a romanului, autorul m\rturise[te c\ „cei care ridic\ `n sl\vi literatura de fic]iune `i vor depl`nge rela]ia dubioas\ [i deliberat\ cu istoria zilelor noastre“. Aceasta este [i ideea care st\ la baza c\r]ii. Traducere din limba spaniol\ [i note de Lavinia Similaru, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX“, Editura Polirom, 2009, 34.95 lei

www.supliment.polirom.ro

» 14 muzic\

FONDUL NOSTRU NELATIN

ROCKIN’ BY MYSELF Dumitru UNGUREANU

Doro Mi-am pus (ca [i dvs.) de multe ori `ntrebarea ce s-ar fi petrecut `n scumpa noastr\ ]\ri[oar\ (`n care n-ar fi r\u s\ fie bine, vorba lui Creang\), dac\ pe vremea socialismului biruitor asupra poporului era m\car at`ta libertate de exprimare c`t `n Yugoslavia titoist\? Ce forma]ii rock am fi exportat? Ce nume se afirmau pe plan european? Ce trupe de anvergur\ ne-ar fi onorat cu lans\ri de discuri [i concerte jubiliare? {i, mai mult dec`t orice, cum ar fi ar\tat peisajul showbiz local? Acum [i aici predomin\ manelizarea ca o boal\, nu ca parfum levantin. ~n c`teva ]\ri din jur, [i ele aflate c`ndva sub st\p`nire turceasc\, briza M\rii Marmara a dus polenul, nu putoarea manelei. ~nflorirea muzical\ se vede pe-acolo. La noi, c`nd s-a luat piciorul de pe fr`na ideologic\, s-a c\lcat accelera]ia profitului nesim]it. Nu insist, c\ mi se-apleac\! Influen]a oriental\ ce colora frumos rockul românesc din anii ’70 putea `mpinge aceast\ muzic\ `n aten]ia lumii civilizate, a[a cum a reu[it Goran Bregovic cu Bijelo Dugme? Reu[eau Phoenix ori Sfinx, l\sa]i liberi [i promova]i profesionist? Catena, cu Hopatina-tinanai , ob]inea un hit de Top Ten, dac\ fetele puteau s\ se manifeste a[a cum le dictau g`ndul [i instinctul? Cu o lider\ inteligent\ [i frumoas\, cum este [i azi Anca Graterol, „propaganda“ pentru ]ar\ era asigurat\. Iar cohortele de rockeri ce b`ntuiau festivalurile acelor decenii puteau s\... N-a fost s\ fie. Dar vom asista cur`nd la invazia turisto-distractiv\ ce va scoate autostr\zi din noroi. Blond\ avem `n bretonul ministerului de resort, c\ruia `i

face [i imn! Pe banii no[tri! Am dat rotocol prin specificul local, provocat de cariera celei numit\ c`ndva Ondina rockului: Doro Pesch (foto). C`nd a devenit cunoscut\ ca solist\ a grupului german Warlock, peisajul exclusivist [i macho al heavy-metalului era condimentat cu c`teva interprete. Care, ca s\ r\m`n\ `n aten]ie mai mult de cele 15 minute, c`t le acorda regulamentar industria spectacolului, tr\geau spre pop-rockul de factur\ sentimental-erotic\, potrivit dup\ miezul nop]ii pentru yuppies, care pretindeau c\ s`nt [i cool- tiva]i, nu doar boga]i. Sus]inut\ de ma[in\ria rock nem]easc\, Doro apela masiv la mitologia saxon\: vr\jitori, druizi, r\zboinici, balauri [i-alte repere ale culturii populare nord-europene. Ca multe trupe, de la Black Sabbath la Within Temptation sau la cine mai vre]i, Doro & Warlock au folosit cu succes ceea ce `n termeni de estetic\ b\[tina[\ s-ar chema „fondul nostru nelatin“. Treab\ f\cut\ `n deceniul opt [i la noi de c`teva creiere dotate. Cu o diferen]\: `n timp ce rockerii români erau obliga]i la un limbaj neutru, aluziv sau metaforic, rockerii de dincolo puteau spune direct, [i (am\nunt important pentru difuzare optim\) `n limba englez\, ce-aveau de spus. De unde [i succesul, ar s\ri aici un head-banger, gr\bit s\ trag\ concluzia evident\. N-ar gre[i prea mult. Ceea ce caracterizeaz\ heavy-metalul este, `n primul r`nd, energia debordant\ din pasajele instrumentale, cu predilec]ie solouri de chit\ri amplificate p`n\ la distorsiune, dar melodioase [i antrenante. ~n al doilea r`nd, e simplitatea „versurilor“: patru sau [ase cuvinte bine articulate, u[or de re]inut. Fight/for your right e construc]ia uzual\. Sigur, nu valoarea literar\ a textelor impune o pies\, un stil. ~ns\ miza pe ritm [i cli[eul „baladei rock“ au `nl\turat heavy-metalul din aten]ia mul]imilor. Ne distr\m, dar tr\im totu[i `n lumea real\, nu `n mitologie... Trec peste chestiunea imaginii. Recuzita „demonic\“ este exploatat\ la maxim. Rezultatul ]ine de hazard sau de context? Oare de ce accesoriile cu ]inte metalice folosite de Doro au succes mai mare dec`t ochelarii cu col]i ai Anc\i? Oare necesit\ explica]ie faptul c\ Doro scoate disc dup\ disc (recentul Fear No Evil e absolut onorabil), iar Anca nu?

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

Dumitru Ungureanu: „Ca multe trupe, de la Black Sabbath la Within Temptation sau la cine mai vre]i, Doro & Warlock au folosit cu succes ceea ce `n termeni de estetic\ b\[tina[\ s-ar chema «fondul nostru nelatin». Treab\ f\cut\ `n deceniul opt [i la noi de c`teva creiere dotate“.

{ostakovici: Orango, o oper\ inedit\ Se [tie relativ pu]in despre pamfletele arti[tilor sovietici din anii ‘30, despre cei ce au `ndr\znit s\ sfideze autoritatea lui Stalin. Unul din exemplele foarte cunoscute este poemul compus de Osip Mandelstam despre Stalin, gest sinuciga[, s-a spus la timpul lui, [i care i-a adus poetului arestarea `n 1934 [i condamnarea pentru un act terorist `mpotriva autorit\]ii de stat. Recent, `n publica]ia canadian\ „Le Devoir.com“, un muzicolog francez a semnalat descoperirea unui libret de oper\ inedit, `n arhiva familiei Tolstoi. Autorul muzicii era Dmitri {ostakovici... Descoperirea `ntregului libret `nchide un cerc, fiindc\ `n 2006, `n arhivele compozitorului fusese g\sit\ schi]a primului act al operei, a[a cum o compusese la pian {ostakovici. Biografii compozitorului erau la curent cu inten]ia lui de a compune o nou\ oper\ satiric\, dup\ succesul celei dint`i, dup\ Nasul lui Gogol. Dar informa]iile erau incomplete [i se [tia doar c\ opera a fost abandonat\ f\r\ explica]ii. Ceea ce s-a aflat acum este c\ libretul operei, cu form\ de fabul\ futurist\ [i cu numele provizoriu de Orango (Urangutanul) a fost conceput de scriitorul Alexei Tolstoi [i de ziaristul Alexandr Starhakov. S-a mai precizat c\ {ostakovici a compus `n versiunea pentru pian muzica primului act al operei, `nainte ca proiectul s\ fie abandonat. Alexei Tolstoi, supranumit contele ro[u, este cunoscut pentru scrierile sale de science-fiction. Ini]ial o personalitate opus\ bol[evismului, refugiat `n Germania [i apoi `n Fran]a, scriitorul s-a `ntors `n 1923 `n Rusia [i avea s\ se converteasc\ treptat la stalinism. Orango urma s\ fie o fiin]\ biomorf\, produsul cel mai avansat al [tiin]ei sovietice, jum\tate om, jum\tate maimu]\. ~n primul act al operei, Orango este ar\tat publicului sovietic care `[i manifest\ admira]ia fa]\ de crea]ia [tiin]ific\ a Moscovei `n timp ce personajul st`rne[te stupefac]ie printre occidentali. Orango este o fiin]\ ce se impune `n societate, ca un ziarist influent [i un orator de mare talent, chiar dac\ discursurile lui s`nt `ntrerupte din

SCRISOARE PENTRU MELOMANI „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

timp `n timp de strig\te primitive. Opera era g`ndit\ `n trei acte, `n final Orango urm`nd s\ devin\, se pare, nici mai mult nici mai pu]in dec`t secretar general al Partidului Comunist. Afrontul adus lui Stalin ar fi dep\[it orice `nchipuire, `ntr-un moment `n care ideologii sovietici `[i d\deau silin]a s\ impun\ domina]ia partidului `n diversele sfere ale artei, iar la orizont se `ntrevedeau marile epur\ri din a doua jum\tate a deceniului al treilea. Nu este de loc de mirare c\ {ostakovici [i partenerii s\i au pus cap\t brusc proiectului, f\r\ s\-l fac\ public, de[i opera, se spune, fusese ini]ial o comand\ a Teatrului Bol[oi. Potrivit arhivistei Olga Digonskaia, care a descoperit urmele manuscrise ale operei, abandonarea proiectului s-a f\cut `n condi]iile `n care geneticianul devenit obiect al sarcasmului autorilor a

fost arestat de autorit\]ile staliniste. Pe prima pagin\ a schi]elor sale, {ostakovici a scris cu m`na sa cuv`ntul „pamflet“. Potrivit lui Christophe Huss, muzicologul francez care a transmis [tirea despre opera inedit\ `n presa occidental\, muzica din Orango s-ar reg\si – actul 1 ar con]ine 45 de minute de muzic\ – `n lucr\rile strict contemporane ale lui {ostakovici, `n uvertura la Bulonul [i `n muzica de scen\ la Hamlet. Un episod inedit `n complicata istorie a rela]iei dintre {ostakovici [i stalinism [i care i-a sc\pat p`n\ [i muzicologului Solomon Volkov, autorul unei pasionante c\r]i, {ostakovic [i Stalin. ~n prezent, un compozitor american, Gerard McBurney, consilier artistic al Orchestrei din Chicago, [i-a propus s\ orchestreze primul act al operei, a c\rei premier\ ar putea avea loc `n Statele Unite.

www.supliment.polirom.ro

MEMORIE ~NC|P|TOARE

Cei mai faimo[i iepura[i Acest articol este dedicat `n totalitate iepurelui, cunoscut mai ales pentru asocierea at`t de improbabil\ cu ou\le [i cu o crucificare. Strecurat `n obiceiurile de Pa[ti de aproximativ 400 de ani – mult mai pu]ini `n România, unde nici BUGS BUNNY Bugs Bunny – iepura[ul c`[tig\tor al premiului Oscar [i singurul personaj de desene animate cu propria stea pe Hollywood Walk of Fame. N\scut direct cu un morcov `n gur\ `n anul 1940, Bugs Bunny trebuie s\ fie unul din pu]inii iepuri ai lumii care, `n loc s\ fug\ atunci c`nd aud zgomot de pu[c\, prefer\ s\-[i scoat\ capul din tunel [i s\ `nfunde ]eava cu degetul.

DURACELL Duracell – iepura[ii roz care alearg\ mereu `n reclame mai mult dec`t iepura[ii adversari. Nu-[i dau niciodat\ sufletul pe ecran, mai ales pentru c\ sufletul lor este o baterie Duracell. Pentru c\ s`nt simpatici, au reu[it s\ transforme Duracell-ul `ntr-un adjectiv folosit `n mod obi[nuit [i care este sinonimul mai [mecher al lui „durabil“.

Iepura[ii Play boy – desigur, toat\ lumea [tie c\ trebuie s\ fie blonde, superbe [i decoltate, dar mai pu]ini [tiu c\ iepura[ii Playboy trebuiau s\ aib\ o memorie suficient de `nc\p\toare c`t s\ re]in\ 143 de tipuri de lichior [i 20 de stiluri diferite de ornat cocktailuri.

Iepurele Alb din Alice `n }ara Minunilor este unul din pu]inii iepura[i celebri care nu au un brand al lor, pentru c\ au fost ilustra]i `n nenum\rate feluri `n c\r]ile pentru copii. Este u[or `ns\ de recunoscut dup\ veston [i ceas – pentru c\ dac\ veston mai poart\ [i iepura[ii Playboy, ceasul este at`t de neobi[nuit la un iepure `nc`t i-a atras aten]ia [i lui Alice.

IEPURELE NO 8

THUMPER Thumper – iepura[ cu recunoa[tere sonor\, dup\ zgomotul pe care `l face b\t`nd neast`mp\rat din picior. Este cunoscut tuturor din filmele Disney cu Bambi, ca prietenul de n\dejde care `l `nva]\ primele cuvinte [i cu o s\n\toas\ filosofie impus\ de mama lui: „Dac\ nu po]i spune ceva dr\gu], mai bine nu spune nimic“.

fast-food

COOLTURISME

S|PT|M~NA PE BR~NCI

M\d\lina COCEA

{apte evenimente provocate inten]ionat de Traian B\sescu

nu a mai apucat s\ aduc\ ou\ de ciocolat\ copiilor cumin]i, ci direct cadouri cump\rate din mall –, Iepura[ul are totu[i o concuren]\ considerabil\ la nivelul celebrit\]ii din partea propriilor colegi de specie.

IEPURELE ALB

IEPURA{II PLAYBOY

15 «

M\d\lina Cocea: „Iepura[ii Playboy trebuiau s\ aib\ o memorie suficient de `nc\p\toare c`t s\ re]in\ 143 de tipuri de lichior [i 20 de stiluri diferite de ornat cocktailuri“.

MIFFY Miffy este o iepuric\ celebr\ din c\r]ile pentru copii care au `nceput s\ fie traduse [i `n România, de mai pu]in de un an. Miffy s-a n\scut `n Olanda, acolo unde are [i o „cas\ memorial\“ [i, `n ultimii 50 de ani, a fost vedeta principal\ a peste 30 de c\r]i v`ndute `n 80 de milioane de exemplare.

NU POGODI

YES, WE CAN, DUDE! Principele Duda va candida la Pre[edin]ia României. ~ntr-un comunicat de pres\, el a declarat c\ se va lansa `n cursa electoral\ `n prezen]a Principesei Margareta [i a „celor care vor s\ sus]in\ candidatura”. Asocia]ia Cimitirelor se va mobiliza pentru a str`nge semn\turi de sus]inere.

MOLDOVA. VARIANTA DEMO Comuni[tii au c`[tigat alegerile din Republica Moldova. Drept urmare, tinerii care sus]in opozi]ia democratic\ au ie[it `n strad\. Revolu]ia a pornit `n urma unui schimb de sms-uri [i e-mailuri. Probabil, dup\ tradi]ionala metod\ moldoveneasc\ „S`rma, u\\\!“.

CAZACIOCU’ MIC! Ne`ntrebat, Vladimir Voronin a vorbit. ~ntr-o limb\ român\ perfect\, [eful comuni[tilor din Republica Moldova a f\cut m\rturisiri [ocante despre cariera sa [i despre viitorul ]\rii. Red\m, `n exclusivitate, fraza care a [ocat pe toat\ lumea: çùçâàûâûâàòüñììðñ äëîìûâøãàâû êçùøùïøâùçïêû äûâàûøôàùûøþ.

{I NEMULSE, {I CU ST|P~NUL LUAT Iepura[ul din N u p o g o d i , desenele animate moscovite difuzate cu generozitate de Televiziunea Român\ `nainte de Revolu]ie, are marele merit de a ne fi `nv\]at pe to]i cum se spune la „iepure“ `n limba rus\: „zaiet“. Este t\cut [i fuge mai tot timpul de lupul fum\tor care strig\ celebrul „Nu, zaiet, pogodi“.

RIL| IEPURIL|

De o s\pt\m`n\-n-coace, gura `i tot tace. Aflat `n arest preventiv pentru 29 de zile, Gigi Becali a st`rnit, f\r\ s\ vrea, un [ir de

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

„Libertatea“ de joi scrie c\ acela[i Gigi Becali a `nceput cur\]enia `n arest. Enervat de mirosul WC-ului, acesta s-ar fi apucat s\ dea cu Mr. Proper [i produse Sano `n bideu. Dac\ se apuc\ de `nv\]at [i latine[te `n celul\, nu departe va fi ziua c`nd, liber fiind, R\zboinicul Luminii va anun]a c\ [i-a schimbat filosofia de via]\ [i a adoptat celebrul dicton: „Mens Sana in corpore Sano“.

TRIBUNA VESTIRE Acela[i Gigi Becali va candida la europarlamentare al\turi de Corneliu Vadim Tudor. Cu aceast\ ocazie, companiile farmaceutice din România vor schimba numele Rudotelului `n Urdotel.

ÖSTERREICH TELEVISION – OTV Dan Diaconescu a anun]at c\ are de g`nd s\-[i deschid\ o sucursal\ a OTV-ului `n Austria. Se aude deja c\, `n prima emisiune, Jörg Heider `[i va l\sa palmele pentru ghicit lui Mutter Caterpillar, adic\ varianta din Alpi a Mamei Omida.

A.S.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias. Caricatur\: Lucian Amarii (Jup). Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Colegiul editorial: Emilia Chiscop, Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu,

Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi

Ril\ iepuril\ – juc\rie [i poezie: „Urechi lungi, bl\ni]\ moale/ [i-a[a iute de picioare/ c\ dispare de `ndat\/ c`nd pericolul se-arat\“.

MR. PROMPTER

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Redactor-[[ef: George Onofrei

Iepurele No 8 din serialul Lost – nu este pu]in lucru pentru un iepure s\ aib\ propria sa pagin\ wiki, cu o descriere detaliat\ a condi]iilor [i momentelor `n care [i-a f\cut apari]ia. Iepurele No. 8 este unul din subiec]ii de laborator [i pare c\ moare `ntr-una dintre secven]ele dramatice ale unui episod, dar revine, nev\t\mat, spre u[urarea fanilor serialului [i dezam\girea avoca]ilor specializa]i `n drepturile animalelor.

evenimente nefericite. Spre exemplu, oile din curtea casei sale din Pipera au r\mas nemulse. Sesiz\m pe aceast\ cale Poli]ia Animalelor s\ trimit\ masca]ii la oi acas\.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Elena Vl\d\reanu. Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Secretar general de redac]ie: Florin Iorga

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Rubrici permanente: Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop, M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, Radu Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu, Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa: [email protected].

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu. Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru 3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei (690.000) pentru 12 luni Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

www.supliment.polirom.ro

» 16

PE MAI MULTE PISTE

fast food EN}ICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU

Dup\ col] Ce s-a-nt`mplat din 1721 [i p`n\ acum? Printre altele, s-au inventat fotografiile, radioul, televizorul, concediile pl\tite [i tabelul lui Mendeleev. De c`nd Scrisorile persane au ap\rut la Amsterdam [i p`n\ azi (vreme de mare triste]e pentru timbrele din toat\ lumea), am reu[it, nu [tiu cum, s\ r\m`nem la suprafa]a lucrurilor. Poate c\ e un talent pe care l-am avut dintotdeauna, poate c\ Usbek [i Rica s`nt doar ni[te excentrici pierdu]i departe de cas\, poate c\, s\tui s\ tot fim amenin]a]i cu „crede [i nu cerceta“, nu mai vrem s\ vedem nimic cu ochii no[tri. En]iclopedia nu e moralizatoare. Nuu, ea e doar o culegere de prostii [i-n]elepciuni v\zute de sus, din zeppelin. De-acolo a z\rit cu binoclul [i ce-a scris Ioan T. Morar pe blog, dup\ ce-a aflat primele rezultate ale alegerilor din Republica Moldova. Sup\rat pe un popor care „persist\ `n eroare istoric\“, jurnalistul exclam\: „Adio Republica Moldova, s\ tr\ie[ti cu Voronin `n frunte!“. ~n]eleg, poate-a fost un coup de tête, o exasperare transcris\ automat `n declara]ie de desp\r]ire. ~n acela[i timp, o astfel de reac]ie arat\ c`t de mult\ `ncredere avem `n autoritatea unei [tiri de patru r`nduri. Nu se poate totu[i ca fraza „Comuni[tii au c`[tigat pentru a treia oar\ consecutiv alegerile legislative din Republica Moldova“ s\ spun\ exact ce pare c\ spune. Dac\ ar fi a[a, probabil c\ [i despre România comunist\ s-ar fi spus c\ asta e, ce s\-i faci, [i-a ales soarta, s\ se descurce. De fapt, nu [tim absolut nimic despre cine tr\ie[te dup\ col] [i, extinz`nd teritoriul necunoa[terii noastre, `n]elegem foarte pu]ine din ce se `nt`mpl\ `n Republica Moldova (ca s\ nu mai zic nimic despre insulele Necker, de exemplu). Scriitorul Vasile Gârne] i-a r\spuns lui Ioan T. Morar pe propriul blog (www.contrafort. md/vasilegarnet/) cu un text demn, pertinent [i emo]ionant despre Republica Moldova pe care o [tim numai din auzite. Vasile Gârne] crede c\ ceea ce ne-a lipsit p`n\ acum „a fost o cunoa[tere adev\rat\, nemediat\ de prejudec\]i [i proiec]ii de suprafa]\. Doar aceast\ necunoa[tere, adaug\ el, poate genera repro[uri [i «desp\r]iri» nedrepte [i dureroase“. En]iclopedia e cu totul de acord [i, de aceea, va merge la var\ la Chi[in\u, chiar dac\ viza o s-o coste 35 de euro (de[i, cine [tie, poate c\ en]iclopediile au regim special [i n-au nevoie nici m\car de pa[aport [i [tampile).

Iulia Blaga: „Filmul Miracolul de la Sf. Ana nu este rupt din cer [i nici ratat, dar d\ impresia c\ se lanseaz\ pe mai multe piste, mul]umindu-se la final cu mult mai pu]in“.

„Miracolul de la Sf. Anna“ – mai multe filme `ntr-unul singur FILM Iulia BLAGA

Spike Lee se exerseaz\ `n filmul mistic de r\zboi. De altfel, se exerseaz\ `n multe. Are [i timp – 160 de minute –, [i cu ce – 45 de milioane de dolari buget. Filmul se deschide cu John Wayne `n Ziua cea mai lung\, urm\rit la televizor de unul dintre personaje. Evident c\ nu `nt`mpl\tor, pentru c\ `n momentele care urmeaz\, dar [i pe parcurs, spectatorul – deja avertizat – poate urm\ri [i un al doilea nivel de lectur\. Nu doar jocul eroic al lui John Wayne [i imaginea lui de ofi]er american din WWII s`nt parafrazate dou\ minute mai t`rziu de poli]istul interpretat de John Turturro (care apare foarte pu]in [i care numai nu ne face cu ochiul rostindu-[i replicile), dar un `ntreg gen cinematografic e readus `n discu]ie. O dat\ prin simplul fapt c\ Spike Lee se `nham\ la al o mie unulea film despre al doilea r\zboi mondial, `n al doilea r`nd pentru c\ experimentul lui, la 40 de ani dup\ ce aceste filme [i-au tr\it traiul, are parc\ mai mult metatext dec`t text. {i totu[i, Spike Lee nu construie[te pe v`nt. Adapteaz\ cartea lui James McBride, la r`ndul ei inspirat\ din evenimentele petrecute `n august 1944 `ntr-un sat din Toscana, c`nd zeci de femei, copii [i b\tr`ni din Sant’Anna di Stazzema au fost masacra]i de nazi[ti. Pe de alt\ parte, leag\ aceast\ dram\ (`nc\ sensibil\) de a[a-numi]ii Buffalo Soldiers, solda]ii americani de culoare care au luptat `n al doilea r\zboi mondial. Tema e sensibil\ pentru c\ la lansarea filmului au fost italieni, fo[ti partizani, care au protestat

☯ Am sim]it o leg\tur\ de suflet `ntre mine [i Henry Miller c`nd am citit cum categorisea el ora[ele, `n func]ie de rapiditatea cu care po]i g\si un veceu public. ~ntr-un ora[ nou ajungi de cele mai multe ori dup\ un drum lung, drum la care, din varii motive, e[ti nevoit s\ te ab]ii [i, odat\ ce ai p\[it `n cetate, e firesc s\ scaperi dup\ o toalet\. Ca simplu turist, un ora[ nou mi se pa-

Miracolul de la Sf. Anna/Miracle at St. Anna , de Spike Lee. Cu: Derek Luke, Michael Ealy, Laz Alonso, Omar Benson Miller

fa]\ de faptul c\ `n film, `n momentul masacrului de la biseric\, un partizan `i tr\deaz\ pe ai lui la nem]i. Ac]iunea de pe ecran `ncepe c`nd patru solda]i americani de culoare se rup de deta[ament [i ajung `n spatele liniilor inamice, `ntr-o zon\ `n care miraculosul se `mplete[te cu realitatea r\zboiului p`n\ c`nd e m\turat\ de asaltul violent al nem]ilor. Filmul nu este rupt din cer [i nici ratat, dar d\ impresia c\ se lanseaz\ pe mai multe piste, mul]umindu-se la final cu mult mai pu]in. Nu e The Thin Red Line, de[i are momente c`nd `n zarva r\zboiului se infiltreaz\ lini[tea filosofic\ a lui „De unde vine acest r\u imens?...“, [i nu e nici The Dirty Dozen, dar nu pentru c\ personajele nu ies la num\r\toare, de[i aminte[te uneori de el, mai ales c`nd apar nem]ii. Seam\n\ cu toate filmele de p`n\ acum ale lui Spike Lee care slujesc cauza comunit\]ii de culoare [i militeaz\ pentru egalitate rasial\. Seam\n\ [i cu Salva]i soldatul Ryan din punctul de vedere al calit\]ii secven]elor de lupt\, de[i are metafizic\ p`n\ aproape de buza paranormalului. {i chiar peste. B\iatul – despre care afl\m doar la sf`r[it c\-l cheam\ Angelo ([i care, dac\ n-ar fi fost interpretat de un viitor mare actor, Matteo Sciabordi,

re un labirint c\ruia `i dau de cap\t doar dup\ ce descop\r o toalet\ public\ (poate [i de aceea s`nt un fan al excursiilor `n natur\). Dar asta-i o alt\ discu]ie. De[i am `ntins bine firul Ariadnei `n tot Ia[ul, odat\ ie[it `n ora[ mi se `nt`mpl\ s\ m\ mai confrunt cu situa]ii neprev\zute. Asta pentru c\ s`nt un nenorocit de conservator care atunci c`nd merge la toalet\ are prostul obicei s\ se a[tepte la dou\ u[i inscrip]ionate, negru pe alb: B|RBA}I, respectiv FEMEI. Mai nou, am observat c\ face valuri un curent postmodernist, manifestat prin `nlocuirea banalelor

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 224 » 11 – 17 aprilie 2009

n-ar fi fost at`t de impresionant) –, capul statuii descoperite pe podul Santa Trinitta din Floren]a, rela]ia lui Angelo (care vorbe[te cu o persoan\ invizibil\, ca `n filmele cu fantome) cu „uria[ul de ciocolat\“, adic\ cu soldatul Sam Train (care [i el e un fel de nebun-`n]elept) s`nt p\r]i ale [arpantei metafizice de extrac]ie latin\ care uneori e elastic\, alteori pic\ mai str`mb. Credin]ele locale sar uneori `n ochi asemeni unor loca]ii exotice – de exemplu momentul `n care, la prima `nt`lnire cu s\tenii, `i [i vedem ghicindu-[i `n sup\ (sau `n ce [i-or fi ghicind; n-am fost prea atent\).

Stilistic, Spike Lee se joac\ Filmul nu e lung c`t s\ suprasolicite aten]ia [i r\bdarea spectatorului, dar materialul e aranjat `n a[a manier\ `nc`t s\ predispun\ la bur]i. Exist\ secven]e `n plus – una dintre ele este cea `n care apare John Leguizamo [i care nu are leg\tur\ cu ac]iunea `n sine. Alta e cea `n care apare Alexandra Maria Lara `n rolul lui Axis Sally, personaj real – care, de[i americanc\, a luptat pentru nem]i, `ncerc`nd s\ sl\beasc\ de la microfon curajul trupelor ]\rii sale. Alexandra Maria Lara e

cuvinte cu tot felul de semne care-mi pun la `ncercare perspicacitatea `n momente de cump\n\. La pantofi cu sau f\r\ toc, la yin [i yang – m\ descurc din prima. Hai s\ zic c\ [i atunci c`nd dau peste un joben [i o p\l\rioar\. ~nt`mpin oare[ce greut\]i c`nd dau peste cercule]ele cu s\getu]\ – `n sus sau `n jos, pentru c\ totdeauna le `ncurc. ~ns\ am r\mas `ntr-o total\ cea]\ descoperind dou\ u[i `nsemnate cu pozele a dou\ statui grece[ti. {i nu era vorba de Socrate, respectiv Afrodita, ci de statui a c\ror sexualitate debordant\ era la fel de evident\ ca a

foarte bun\ p`n\ la detalii (nu pentru c\ e „de-a noastr\“). {i Axis Sally ar merita singur\ un film al ei, dar introducerea ei `n film e un exemplu de ramifica]ie a pove[tii la care s-ar fi putut renun]a. Lectura e `ngreunat\ [i de planurile temporale, cu un flashback lung introdus `n interiorul flashback-ului mare. ~ns\ secven]a-cheie a acestuia, masacrul (real) de la Sant’Anna di Stazzema, e, poate, cel mai puternic moment al filmului. {i stilistic, Spike Lee se joac\. De pild\, desatureaz\ pu]in imaginea `n secven]a de lupt\ de la traversarea r`ului. Sau o coloreaz\ similar filmelor vechi de r\zboi atunci c`nd unele secven]e implic\ ofi]eri nazi[ti (care arat\ [i ei ca `n filmele americane de r\zboi ale anilor ’50-’60). Misticul infuzeaz\ imaginea `n „magic hour“, acel moment al zilei c`nd soarele se apropie de apus [i `mbl`nze[te aerul cu o lumin\ ca mierea. Ce vreau s\ spun de fapt este c\ g\se[ti mai multe filme `ntr-un singur film. Mai derutant mi se pare faptul c\ vocea secund\, autorul care ne face cu ochiul vizavi de tem\ [i de stil(uri) nu reprezint\ o constant\. Apar c`nd [i c`nd, de aceea `]i vine greu s\ intuie[ti clar [i definitiv ce a vrut de fapt „s\ zugr\veasc\“ autorul.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU omule]ului ce marcheaz\ trecerea de pietoni. Pentru a evita o confuzie regretabil\, atunci am decis c\ trebuie s\ descifrez misterele culturii grece[ti `n alt\ parte. Ultima dat\, la toaleta unui cinematograf, am nimerit peste ni[te criptograme care l-ar fi pus `n `ncurc\tur\ [i pe Champollion, mai misterioase [i mai greu de descifrat dec`t `nsemnele de pe t\bli]ele de la T\rt\ria. Trebuia s\

iau o hot\r`re capital\, care avea s\-mi marcheze destinul pentru `ntreaga perioad\ a derul\rii filmului . Iat\-m\ singur `n fa]a a dou\ u[i, `n fa]a binelui [i a r\ului, `n fa]a unui destin crud, pe care mi-l `nchipuiam ca pe o cucoan\ gata s\ m\ pocneac\ peste cap cu po[eta. „Always, it’s a matter of choice, my friend“, mi-am spus [i am deschis o u[\ la `nt`mplare.

www.supliment.polirom.ro