Emmanuel Prelle, Emmanuel Vincenot ... - Humanitas

6 downloads 1228 Views 327KB Size Report
EMMANUEL VINCENOT este unul dintre jurnaliºtii francezi care experimentează ... În afară de Anticiclopedia filmului, Emmanuel Prelle ºi Emmanuel Vincenot.

EMMANUEL PRELLE este un tânãr universitar ieºit din rama profesiei. El predã ºtiinþe sociale ºi economice, pentru a-ºi respecta diploma de absolvire, dar îºi gãseºte timp ºi pentru alte angajamente. Prelle publicã atât cronici de film, cât ºi desene sau ilustraþii în mai multe reviste, printre care – preferata lui – Les Inrockuptibles. Histrionic ºi iconoclast, scãpãrãtor ºi cultivat, Prelle e totodatã autorul unei cãrþi pentru copii intitulate Animalele de-adevãratelea. EMMANUEL VINCENOT este unul dintre jurnaliºtii francezi care experimenteazã înotul contra curentului. Absolvent de filologie, secþia spaniolã, el þine de ani buni un curs de cinematografie spaniolã ºi latinoamericanã la Université Versailles Saint-Quentin. Totodatã, Vincenot administreazã un site dedicat cinematografiei iberice. Colaboreazã statornic cu revista Politis ºi este cunoscut pentru materialele publicate în revista cu profil cinematografic Zoo. În afarã de Anticiclopedia filmului, Emmanuel Prelle ºi Emmanuel Vincenot au mai scris Anticiclopedia universalã: totul despre toate ºi despre opusele lor. Emmanuel Vincenot e de asemenea coautorul volumului Franþa ºi cinematograful din America Latinã, scris în colaborare cu Carla Fernandes, Julie Amiot-Guillouet ºi Monique Roumette.

Emmanuel Prelle

Emmanuel Vincenot

Traducere din francezã de MARIA PETRESCU

Coordonatorul colecþiei: Radu Paraschivescu Redactor: Radu Paraschivescu Coperta: Angela Rotaru Tehnoredactor: Manuela Mãxineanu Corector: Georgeta-Anca Ionescu DTP: Ileana Buzoianu, Cornel Drãghia Tipãrit la PRO EDITURÃ ªI TIPOGRAFIE Emmanuel Prelle, Emmanuel Vincenot Anticyclopédie du Cinéma © le cherche midi éditeur, 2000 © HUMANITAS, 2009, pentru prezenta versiune româneascã Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Anticiclopedia filmului: dicþionar comic ºi studii de haz / Emmanuel Prelle, Emmanuel Vincenot; trad.: Maria Petrescu – Bucureºti: Humanitas, 2009 ISBN 978-973-50-2424-6 I. Vincenot, Emmanuel II. Petrescu, Maria (trad.) 791.43(44+100) EDITURA HUMANITAS Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. – CP 14, Bucureºti e-mail: [email protected] www.libhumanitas.ro

cuprins filmul primitiv marile date din istoria filmului actori de film, actori de teatru o zi din viaþa filmului francez filmele portretul-robot al fiecãrui personaj arhetipal posibil o zi din viaþa filmului burkinez filmele celebre din istoria cinematografiei o zi din viaþa filmului american glosar bãrbatul care a vrut sã fie maimuþã o zi de cinema în suburbiile Parisului unde se duc banii? partea scufundatã a aisbergului revistele de cinema ºtiri pe scurt o noapte din viaþa filmului underground bãrbatul care a vrut sã fie maimuþã (II) glosar (continuare) o zi din viaþa filmului indian filmele celebre din istoria cinematografiei (continuare) o zi din viaþa filmului sovietic regizorii filmele de dezbatere (teze ºi antiteze în piuneze) o zi din viaþa filmului latino-american tehnicienii de film cãlãtorie în cinematografia viitorului

6 8 10 16 18 28 30 32 36 38 46 48 50 52 54 56 58 60 62 70 72 76 78 82 84 86 88

filmul cum trãiau primii cineaºti? Ce resurse aveau? Se lãsau oare

afectaþi de criticile negative?

Nevoiþi, cel mai adesea, sã se mãrgineascã la a-ºi da cu presupusul, istoricii reuºesc totuºi, puþin câte puþin, sã pãtrundã tainele apariþiei filmului… Ultimele descoperiri arheologice ne obligã sã renunþãm la imaginea unei aºa-zise „vârste de aur“ a filmului ºi scot la ivealã o lume total diferitã de cea a studiourilor luxoase cu care ne-am obiºnuit. Departe de oraºele industriale se întind, cât vezi cu ochii, pãduri virgine. Aici descalecã pionierii cinematografiei, ademeniþi de bogãþia resurselor naturale: întâi ºi-ntâi, lemnul, din care se fac primele camere video ºi primele megafoane; apoi, nitratul de argint, indispensabil la fabricarea peliculei ºi care se gãseºte din belºug în râurile din apropiere; ºi, nu în ultimul rând, ciupercile halucinogene, care stimuleazã inspiraþia ºi pe care numai regizorul, mijlocitor între lumea realã ºi cea a muzelor, are voie sã le consume. Primele cadre se turneazã în exterior, ºi nu de puþine ori se întâmplã ca o echipã plecatã la vânãtoare de imagini sã se întoarcã acasã cu camera goalã. În aceste timpuri sãlbatice, organizarea socialã este marcatã de o diviziune sexualã foarte strictã. Bãrbaþii se îndeletnicesc cu muncile grele sau primejdioase (cicãlirea figuranþilor sau alungarea câte unui gurãcascã). În schimb, montajul este treaba femeilor, care, adunate în barãci ºubrede, îndeplinesc manual aceastã sarcinã, cu multã rãbdare ºi îndemânare.

6

primitiv Filmul primitiv (încã nu se poate vorbi de „a ºaptea artã“) denotã o vãditã înclinaþie spre comedia burlescã. Aceasta are însã riscurile ei: bãtãile cu friºcã nu sunt trucate, iar friºca e groasã. Din fericire, în vremurile acestea de crizã economicã, ºomeri doritori sã facã figuraþie se gãsesc pe toate drumurile. Legenda spune, de altfel, cã primul actor a fost un figurant, ales pentru cã-l salvase pe producãtor de la înec. Pentru fapta-i curajoasã, el a fost rãsplãtit cu un prim rol ºi cu un halat inscripþionat cu numele lui (tradiþie care s-a pãstrat pânã-n zilele noastre). Uneori, superstiþiile frâneazã progresele ºtiinþifice. Un cineast avangardist propune ca proiecþia filmelor sã se facã la o vitezã de 24 de imagini pe secundã (în loc de 15). Colegii nici nu-l bagã-n seamã, convinºi cã spectatorilor le-ar da sângele pe nas. ªi iatã cã se ridicã prima cetate dedicatã exclusiv celei de-a ºaptea arte, botezatã „Pãdurea Sfântã“ (sau „Hollywood“). Acolo se organizeazã ceremonii impresionante de preamãrire a unor statui pãgâne (Oscarurile de mai târziu), de la care se aºteaptã venituri extraordinare. Amprentele mâinilor ºi ale picioarelor actorilor celebri sunt conservate cu sfinþenie pe niºte tãbliþe de argilã ºi expuse cu mândrie pe artera cea mai umblatã a oraºului, bulevardul Pãdurii Sfinte. Rãmân multe de inventat, însã calea a fost deschisã. Legenda poate sã înceapã.

7

marile date din 28 decembrie 1895 Mulþimea se înghesuie la proiecþia filmului Ieºirea din Uzinele Lumière: ia naºtere statul la coadã.

14 august 1929 În Zimbabwe este capturat leul Edgar, care va deveni vedeta genericelor MGM. În cursul operaþiunii, John Ford, pe-atunci un simplu asistent, îºi pierde un ochi.

1 ianuarie 1933 Într-o dimineaþã, tânãrul Fred Astaire se trezeºte cu un picior în plus: acum poate executa figuri coregrafice inedite! Chiar în ziua respectivã, Astaire participã la probele pentru filmul Venus danseazã, ferindu-se cu strãºnicie sã-ºi dezvãluie secretul.

28 mai 1936 Frontul Popular instituie excursiile cu ºcoala. Micul Claude Berri înþelege imediat cã se poate profita de aceastã mãsurã socialã ºi decide sã facã film.

5 decembrie 1944 Studiourile de film UFA din Berlin sunt distruse de un bombardament al aliaþilor: lumea este definitiv eliberatã de expresionismul german.

12 martie 1949 În plin Rãzboi Rece, Walt Disney se trezeºte cã agenþii KGB i-au furat schiþele cu Mickey Mouse.

12 februarie 1950 Un inginer sovietic de geniu, Vladimir Dolbiski, inventeazã filmul stereo digital. Denunþat de soþie, el este executat din ordinul lui Stalin, care considerã cã procedeul lui e 8

istoria filmului „mic-burghez“. Din fericire, fiul lui Dolbiski va reuºi sã fugã în Statele Unite, ducând cu el o parte din lucrãrile tatãlui.

12 mai 1956 Ameþitã de strãlucirea cazinoului din Monte Carlo, actriþa Grace Kelly îºi pierde întreaga avere la ruletã. Un trimis al palatului princiar îi propune o ieºire onorabilã din încurcãturã.

23 iunie 1965 Se difuzeazã în premierã emisiunea lui Pierre Tchernia, Fiºele domnului Cinema.

5 iulie 1972 Pentru prima oarã în istoria filmului, un actor de culoare, Sidney Poitier, este angajat sã-l interpreteze pe Zorro: se naºte astfel ideea de corectitudine politicã.

10 mai 1985 Charlton Heston este ales preºedinte al National Rifle Association (Asociaþia Naþionalã a Deþinãtorilor de Arme de Foc) ºi jurã solemn, cu o puºcã automatã în mânã, sã nu respecte niciodatã prima dintre Cele Zece Porunci.

21 noiembrie 1998 Yorkshire terierul lui Jean-Paul Belmondo este siluit în plinã stradã de dobermanul lui Jan Kounen.

14 ianuarie 2000 Fiºele domnului Cinema originale, imprimate pe coalã velinã extrafinã ºi numerotate de la I la CXXX, sunt descoperite în podul casei prezentatorului Pierre Tchernia. Statul francez se grãbeºte sã le achiziþioneze pentru suma de zece milioane de euro. 9

Suggest Documents