in perioada 1978 - 1994) (Este membru al Comitetului de Analiza functionala al
Academiei. Romane),. 2) cercetari de teoria matematica a muzicii (1980 - 1990),.
Mesajul are in vedere interfata dintre matematica si muzica – un aspect extrem de "inedit/exotic" pentru cei mai multi dintre noi. El a fost scris pentru colegii de promotie de la Faculatea de Matematica din Bucuresti, constituiti intr-un "grup google".
MATEMATICIANUL DAN TUDOR VUZA - TEORETICIAN DE VARF AL MUZICII VREMII NOASTRE
D-l Dr. Dan Tudor VUZA, cercetator stiintific principal I, este unul dintre colegii nostri de la Institutul de Matematica "Simion Stoilow'' al Academiei Romane, din Bucuresti. http://imar.ro/organization/people/CVs/Vuza_Dan_CV.pdf http://www.imar.ro/~dvuza/ Nascut in 1955, la Bucuresti. A absolvit, cu diploma de merit, Facultatea de Matematica si Informatica a Universitatii din Bucuresti in anul 1978. In 1984, si-a sustinut teza de doctorat in Matematici, la Facultatea de Matematica si Informatica din Bucuresti, cu o teza in domeniul Analizei functionale, sub conducerea Acad. Romulus CRISTESCU. Intre 1979 si 1990 a fost cercetator la Departamentul de Matematica al Institutului National pentru Creatie Stiintifica si Tehnica (INCREST) din Bucuresti, iar dupa 1990, cercetator stiintific principal la Institutul de Matematica "Simion STOILOW'' al Academiei Romane. De mai multi ani, lucreaza in cea mai mare parte a timpului, la centre de cercetare din afara tarii. Detine Premiul "Simion STOILOW'' al Academiei Romane (1987) si Premiul Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta a Academiei Romane (2002), dar si alte numeroase brevete. patente, diplome si medalii in domeniul cercetarii tehnice/ingineresti (intre care Diploma si Medalia de argint la Salonul International de Inventii de la Geneva (2003) sau Premiul de Excelenta al Universitatilor Politehnice din Cluj-Napoca si Bucuresti (2005), s.a. ) - avand in vedere acest gen de noi preocupari ale d-sale de dupa 1994. Invitat la conferinte internationale si pentru lectii/expuneri la Universitati din afara tarii. Pentru detalii in aceste privinte, se pot consulta siturile http://imar.ro/organization/people/CVs/Vuza_Dan_CV.pdf http://www.imar.ro/~dvuza/ In activitatea d-sale am putea distinge trei directii complet distincte:
1) cercetari de analiza functionala - domeniu de varf al Matematicii "pure'' (derulate in special in perioada 1978 - 1994) (Este membru al Comitetului de Analiza functionala al Academiei Romane), 2) cercetari de teoria matematica a muzicii (1980 - 1990), 3) cercetari (tehnice) privind dezvoltarea sistemelor electronice (incepand cu 1994) A se consulta lista de lucrari http://www.imar.ro/~dvuza/HOMEPAGE/WORKS.HTM N-as putea sa nu fac aici un comentariu, privind 3). Toti baietii din promotia noastra de matematica au urmat, dupa absolvirea facultatii, Scoala tehnica de ofiteri de rezerva de rachete. Ce-am aflat noi pentru prima data acolo? Am aflat ca celebrul matematician John von NEUMANN, creatorul domeniului Algebrelor de operatori (dar nu numai!), este si autorul unor patente tehnice legate de "Proiectul Manhattan'' (de ex. patentul FUCHS-NEUMANN), dar si unul dintre cei care au proiectat primul calculator cu tuburi electronice. Am mai aflat ca rachetele sol-aer Volhov pe care lucram, erau o varianta a faimoaselor rachete V2, proiectate la vremea lor de un grup de ingineri condus de Wernher von BRAUN (viitorul director al NASA din anii '60-'70) pe baza ideatiei si cu colaborarea lui Hermann OBERTH, fost profesor de matematica si fizica la Medias - cu studii la Gottingen, unde avusese ca profesori numeroase mari personalitati ale timpului (HILBERT, MINKOWSKI, s.a.). Am sa ma refer in continuare doar la cea de a doua directie de activitate a d-lui VUZA: teoria matematica a muzicii. In acest scop, am sa spicuiesc din autoprezentarea D-lui Dan VUZA (incluzand bibliografia/ referintele necesare), fara a intra in detalii, in special in cele tehnice. Cum printre noi, matematicienii, se mai gasesc si colegi care au ceva studii muzicale, n-ar fi exclus ca unii dintre noi sa se aplece cu ceva "succes'' in descifrarea contributiilor d-lui Dan VUZA, descrise in aceasta autoprezentare. Mai complicat este de a gasi muzicieni care sa aiba pregatire matematica, mai ales una de o factura mai avansata, care sa permita accesul la cunostinte despre grupuri finite/ciclice/local compacte, transformata FOURIER discreta, teorie GALOIS, polinoame ireductibile ciclotomice, metode combinatorice ale lui POLYA, s.a., atat de necesare intelegerii contributiilor d-lui VUZA! (Asta imi aduce aminte, intrucatva, de celebrul dirijor roman Segiu CELIBIDACHE, care facuse in tinerete si studii de matematica...) Interesul D-lui VUZA pentru teoria matematica a muzicii a fost stimulat de contactul timpuriu si colaborarea cu binecunoscutul muzician Anatol VIERU - aflat la acea vreme, din cate stiam, intr-un cerc de muzicieni interesati de interfata dintre matematica si muzica – interfata ce isi are originea in vechime, chiar la PITAGORA si chiar mai de dinainte (la chinezi, egipteni, mesopotamieni) si trecand in timpuri apropiate noua prin nume de ''colosi'' ai matematicii tuturor timpurilor, precum Leonhard EULER !!! ... As distinge contributiile d-lui VUZA in aceasta directie, a teoriei matematice a muzicii, dupa cum urmeaza (lucrarile citate mai jos, se gasesc in larga bibliografie din autoprezentare): a) formalismul algebric al calculului modal al lui VIERU (1981-1986; vezi [2] - lucrare in 5 parti, publicata in "Rev. Roum. Math. Pures Appl.'' ),
b) modelul VUZA al ritmului periodic (1885; vezi [3] – lucrare publicata in "Rev. Roum. de Linguistique'', tradusa si republicata in 1988 in "Musikometrika'' - editata de Universitätsverlag Brockmeyer, Bochum), http://www.brockmeyer-universitaetsverlag.com/page9.php c) teoria canoanelor ritmice periodice, denumite azi "VUZA canons'' (1985 - 1989; vezi [4] lucrare in 4 parti, publicata in "Perspectives of New Music'' intre 1991 si 1993). http://www.perspectivesofnewmusic.org/ In paginile 3-4 ale autoprezentarii sunt trecute in revista cateva dintre ''ecourile'' si impactul, la nivel international, al acestor cercetari. Reluam si noi cateva dintre acestea: i) aplicarea teoriei "VUZA canons'' in compozitii: sunt mentionati Fabien LEVY (1999, doua compozitii), Georges BLOCH (2001), Mauro MANZA (2007). Un comentariu ([29]) al lui Moreno ANDREATTA – cercetator CNRS Paris, Vicepresedinte al "Society for Mathematics and Computation in Music (SMCM)'' : http://repmus.ircam.fr/moreno http://www.smcm-net.info/ "The series of papers published by Dan VUZA in Perspectives of New Music (...) not only constitute a milestone in the development of the mathematical theory of tiling canons but also offer new possibilities for composers to free themselves from the constraint of regularity with respect to the entries of the voices in a canon.'' Asadar, avem de a face nu doar cu o teorie cu o posibila/eventuala aplicabilitate, ci chiar cu o teorie a muzicii care s-a aplicat / se aplica efectiv in compozitie! ii) cursuri universitare despre "VUZA canons'': Chicago University; a se vedea Chicago REU "Lectures on Mathematical Music Theory'' (2009), elaborate de Thomas M. FIORE – de la University of Michigan-Dearborn, topolog activ si teoretician al muzicii. http://www-personal.umd.umich.edu/%7Etmfiore/1/music.html http://www.math.uchicago.edu/~fiore/ iii) teze de doctorat si de master, care continua cercetarile d-lui Dan VUZA: a se vedea [33] - [36], sustinute la Universitati din Pavia, Paris, Pisa, s.a., intre 1996 si 2008.
iv) includerea contributiilor b) si c) ale d-lui VUZA in monografia de referinta [37] (1300 pag.), intitulata "The Topos of Music'', Birkhauser (2002), elaborata de Guerino MAZZOLA matematician, muzician si pianist de jazz originar din Elvetia, cu habilitation in Geometrie algebrica si Reprezentari de grupuri (1980), dar si in Stiinte computationale (2003) la Universitatea din Zurich, Profesor la Conservatorul Universitatii din Minnesota, Presedinte al ``Society for Mathematics and Computation in Music (SMCM)''. http://www.springer.com/birkhauser/mathematics/book/978-3-7643-5731-3 http://books.google.ro/books/about/The_Topos_of_Music.html?id=6I9U9Rls8oC&redir_esc=y http://en.wikipedia.org/wiki/Guerino_Mazzola http://www.smcm-net.info/ (Cu acest prilej am aflat de aplicatii in Teoria muzicii ale Teoriei toposurilor - teorie initiata de binecunoscutul Alexander GROTHENDIECK (Medaliat Fields), un "colos'' al matematicii timpurilor noastre, dupa cum se stie. Ampla monografie de mai sus, a lui MAZZOLA, contine complemente de "Sets, Relations, Monoids, Groups'', "Rings and Algebras'', "Modules, linear and affine transformations'', "Algebraic Geometry'', "Categories, Topoi and Logic'', "General and Algebraic Topology '', "Calculus'', s.a.) v) includerea D-lui Dan VUZA in primul Editorial Board al revistei "Journal of Mathematics and Music'' (revista ISI). http://www.tandfonline.com/toc/tmam20/current In 2009, aceasta revista editeaza un numar special privind canoanele si problemele adiacente, "dedicated to Dan Tudor VUZA, with profound gratitude for providing a timeless subject around which mathematics and music naturally meet'' ([22]), vi) editarea in 2011 a altui numar special, de aceasta data al revistei "Perspectives of New Music'' (fondata in 1962 de binecunostul compozitor Arthur BERGER, la Princeton University Press), cu prilejul celebrarii a 20 de ani de la publicarea in aceasta revista a lucrarii [4] a d-lui VUZA!!! http://www.perspectivesofnewmusic.org/ (Aici tin sa fac un comentariu personal: este pentru a doua oara cand intalnesc o situatie in care se aniverseaza aparitia unei lucrari. Cu nu mult timp inainte, in 2007, am fost invitat la conferinta "Trends in Mathematical Representation of Space (with reference to the 50-th Anniversary of Alexandre GROTHENDIECK's Tohoku paper "Sur quelques points d'algebre homologique"), Boston, December 1-2, 2007 – conferinta in cadru foarte "restrans/discret'' fiindca GROTHENDIECK, asa cum ne este cunoscut, probabil ca n-ar fi agreat o astfel de aniversare - cu participarea lui P. CARTIER (IHES), Membru al Academiei Franceze, F. W. LAWVERE (SUNY, Buffalo) si L. CRANE (Kansas)).
Revenind, citam din prefata ([26]) din numarul omagial, de mai sus, al revistei invocate, prefata scrisa de Prof. John RAHN, de la Washington University, compozitor si teoretician al muzicii, editorul-sef al revistei: http://faculty.washington.edu/jrahn/ "Perspectives of New Music is uniquely appropriate for such feature, because all this mathematical work on tilings in music derives from a very long, unprecedentely difficult (for musicians) article by a young Romanian mathematicians named Dan Tudor VUZA. ( ... ) Twenty years later, this is the fruition. This feature in Perspectives of New Music on musical tilings is dedicated to Dan Tudor VUZA." Din evocarea facuta in acelasi numar ([27]) de catre Tom JOHNSON, compozitor si detinator al Premiului "Victoires de la Musique" pentru muzica contemporana (echivalentul francez al Premiului "Grammy"): http://en.wikipedia.org/wiki/Tom_Johnson_(composer) "It must been 1999 when Moreno ANDREATTA gave me a copy of Dan Tudor VUZA's landmark essay ( ... ). I recently reread the VUZA essay, and it seems all the more clear to me that this text has been important for all the mathematicians and music theorists cited above ( ... ). I now consider this work the most important music theory treatise of the last 20 years, particularly since it is one of those rare cases where music theory has preceded musical practice. Harmony and counterpoint books, essays on techniques, manuals for figured bass, and music analysis texts have generally dealt exclusively with musical procedures already practiced by composers. Only in rare cases like VUZA, Leonhard EULER and Hugo RIEMANN have theorists preceded composers, though Henry COWELL's 1930 book New Musical Resources should also be mentioned. ( ... ) COWELL's book has left a significant mark on music history, as VUZA's ideas are just beginning to do." N.n.: Sublinierile din paragraful de mai sus ne apartin. In concluzie, toate aceste volume dedicate, aprecieri si luari de pozitie in reviste de top din domeniul teoriei muzicii, asa cum au fost prezentate mai sus, il definesc pe d-l Dan Tudor VUZA ca teoretician de varf al muzicii, din vremea noastra! Cel care ne-a facut cunoscut pentru prima data acest remarcabil fapt mai multora dintre noi, cu circa trei ani in urma, a fost d-l Acad. Prof. Solomon MARCUS. Mentionam aici articolul d-lui Acad. Solomon MARCUS, intitulat "A fi vizibil in cultura'' ([39]), "Romania literara'' 36, 2009, http://www.romlit.ro/a_fi_vizibil_n_cultur consacrat in mare parte d-lui Dan VUZA. Autoprezentarea d-lui VUZA este marcata de un trist titlu: "Vuza Canons At Their 20th Birthday - A Not Happy Anniversary''. Este semnul de singuratate a unui creator, prea putin inteles, poate total neinteles printre cei apropiati lui!
Unde ai fi putut gasi in apropiere, prin anii '80-'90, atunci cand d-l Vuza isi elabora lucrarile de teoria matematica a muzicii, dar chiar si astazi, (suficienti) matematicieni care sa stie muzica sau (suficienti) muzicieni care sa stie matematica si care sa mai fie si dispusi sa se aplece asupra interfetei dintre aceste doua mari domenii culturale? Despre o situatie marcata de multe similitudini, de aceasta data privind pe faimosul Leonhard EULER - invocat anterior, as cita aici din Wikipedia si din Calinger, RONALD (1996); "Leonhard EULER: The First St. Petersburg Years", Historia Mathematica 23 (2), 144-145. http://en.wikipedia.org/wiki/Leonhard_Euler#Applied_mathematics http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0315086096900154 "One of EULER's more unusual interests was the application of mathematical ideas in music. In 1739 he wrote the "Tentamen novae theoriae musicae'', hoping to eventually incorporate musical theory as part of mathematics. This part of his work, however, did not receive wide attention and was once described as too mathematical for musicians and too musical for mathematicians.'' (Daca ideile lui EULER ar fi avut la vremea sa impactul dorit, oare cum ar fi aratat astazi Teoria matematica a muzicii?) Ce putem face noi? Cred ca atat noi, matematicienii, cat si muzicienii, avem in primul rand datoria sa luam nota despre astfel de realizari - si interesante si de o inalta cota/clasa culturala, aflate la frontiera dintre cele doua mari domenii ale creatiei si sa le acordam increderea si atentia noastra! Iar cei care am putea sa si patrundem in acest cerc de preocupari, sa incercam sa intelegem si ce se intampla acolo! In corespondenta avuta foarte recent cu d-l. VUZA, d-sa mi-a relevat un fapt foarte incurajator, aparut in perioada ce a urmat elaborarii lucrarilor sale: "Aproape toti muzicienii care au dus mai departe teoria canoanelor "VUZA canons'' (M. ANDREATTA, E. AMIOT, H. FRIPERTINGER si altii) au dovedit ca stapanesc o solida pregatire matematica, chiar una de factura avansata (a se vedea in acest sens incursiunile in teoria GALOIS ale lui E. AMIOT). ... " (N.n.: Emmanulel AMIOT, licentiat in matematica si in muzica, si-a sustinut in 2010 o teza de doctorat la Universitatea "Pierre et Marie Curie'' din Paris, dedicata metodelor algebrice in teoria muzicii: http://canonsrythmiques.free.fr/pdf/monPhd.pdf) Se cade sa transmitem d-lui Dan VUZA MULTE FELICITARI! pentru aprecierile cu totul deosebite ce i-au fost aduse.
Fiind in pragul aniversarii zilei de nastere a d-sale, sa-i uram si un neformal LA MULTI ANI! CU MULTA SANATATE, MULTE REALIZARI SI NAZUINTE IMPLINITE! si TEMPORA MELIORA! Poate ca unii dintre cei care vor citi acest material si vor consulta si siturile invocate, vor ramane si cu o idee mai buna despre interfata dintre matematica si muzica: un domeniu de matematici aplicate, ... poate chiar mai mult decat atat, despre care nu prea aveam informatii! Adrian
