Scleroza multipla (scleroza in placi)

Scleroza multipla (scleroza in placi)


Scleroza - Boala care se manifesta prin modificarea structurii normale a unui organ sau a unui tesut, din cauza proliferarii tesutului conjunctiv pe care il contine.

Scleroza multipla (scleroza in placi) este caracterizata prin inflamatia cronica si distructia selectiva a mielinei sistemului nervos central (demielinizare) si glioza (cicatrizare). Boala isi trage denumirea de la multiplele zone de cicatrizare vizibile la examinarea macroscopica a creierului, denumite placi, usor de distins fata de substanta alba inconjuratoare.

Scleroza multipla (scleroza in placi) este de doua ori mai frecventa la femei, cu un varf de prevalenta in perioada dintre trecerea la adolescenta si varsta de treizeci si cinci de ani, scazand apoi treptat. Este o boala autoimuna (sistemul imunitar ataca celulele propriului oraganism), cauzata de expunerea intarziata la agenti infectiosi, cum ar fi virusul rujeolei, herpes simplex, varicelei, rubeolei, Epstein–Barr si tulpini ale virusului paragripal. Manifestarile clinice de debut ale screlozei multiple (scleroza in placi) pot fi dramatice sau atat de blande incat pacientul nu cere ingrijire medicala imediata.

Un mare numar de persoane cu scleroza multipla (scleroza in placi) (aproximativ 45%) nu sunt afectate puternic de boala si duc o viata normala.

Exista un segment al populatiei (40%) la care boala devine progresiva dupa un numar de ani.

1/7


Varsta la care apare boala si genul persoanei pot fi de asemenea indicatori asupra cursului bolii. Unele cercetari au aratat ca aparitia la o varsta mai mica (sub 16 ani) implica o prognoza favorabila. Trebuie insa mentionat faptul ca un adult tanar care traieste cu scleroza multipla timp de 20-30 de ani poate avea ca rezultat un grad ridicat de invaliditate, chiar daca evolutia pana in acel punct a fost lenta, iar in primii 10-15 ani acesta a fost doar usor afectat. Alte cercetari au aratat ca un inceput tarziu (peste 55 de ani) in randul barbatilor indica un aspect progresiv pe care boala il are.

Scleroza multipla (scleroza in placi) - factori de risc

Incidenta sclerozei multiple (scleroza in placi) in randul femeilor este mai ridicata decat la barbati cu aproximativ 50% (adicain proportie de 3 femei pentru fiecare 2 barbati). Scleroza multipla (scleroza in placi) este o boala a adultului tanar, varsta generala a inceputului manifestarilor fiind intre 29-33 de ani, dar aceasta plaja este mult mai larga, de la 10 la 59 de ani. Odata cu aparitia tehnicilor de diagnostic specializat, cum ar fi scanner-ul cu Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) exista cazuri de s cleroza multipla (scleroza in placi) diagnosticate chiar din copilarie nu doar din adolescenta, astfel incat limita inferioara de varsta de 15 ani exprimata in textele de specialitate nu trebuie sa fie vazuta ca o limita fixa in ceea ce priviste diagnosticarea bolii. Scleroza multipla (scleroza in placi) nu este contagioasa, prietenii si familia dumneavoastra nefiind in pericol. Scleroza multipla (scleroza in placi) nu este o boala ereditara desi exista o predispozitie genetica, ceea ce explica frecventa mai ridicata in familiile in care boala este deja existenta. Riscul marit in randul copiilor si semenilor persoanelor cu scleroza multipla (scleroza in placi) poate fi o consecinta a mediului similar si al unei predispozitii comune pentru boala. Este important sa se faca estimari in legatura cu cei care sunt cei mai expusi, precum si zonele geografice cu incidenta cea mai mare. Din harta raspandirii scleroza multipla (scleroza in placi) se deduce faptul ca scleroza multipla (scleroza in placi) este o boala a climatului temperat si nu in special una a climatului tropical (incidenta de scleroza multipla (scleroza in placi)

2/7


creste pe masura indepartarii de Ecuator). In Europa de Nord, in special in Scandinavia si in Scotia exista o incidenta mai mare a bolii, ceea ce reflecta o predispozitie a populatiei pentru scleroza multipla (scleroza in placi) . Migratia la anumite varste poate afecta riscul aparitiei bolii. Astfel, un copil care vine dintr-o zona ecuatoriala intr-una temperata se expune factorului de risc din zona in care s-a mutat. Migrarea unui adolescent (sau a unei persoane mature) pastreaza factorul de risc al zonei din care acesta este originar.

Scleroza multipla (scleroza in placi) - cauze

Cauza sclerozei multiple scleroza multipla (scleroza in placi) este necunoscuta. Ar putea fi implicat un factor genetic, deoarece riscul de aparitie a sclerozei multiple la o persoana este usor crescut daca unul din parinti a avut scleroza multipla. Legatura, nu intotdeauna evidenta, intre locul (geografic) in care persoana afectata a copilarit si riscul de dezvoltare a sclerozei multiple mai tarziu in cursul vietii, sugereaza ca ar putea fi implicati unii factori de mediu, precum infectiile virale sau alte boli infectioase. Totusi, pana in prezent nu s-a demonstrat clar ca o anumita infectie specifica ar cauza scleroza multipla. S-au suspectat si alti factori declansatori ai sclerozei multiple, dar pana acum nu s-a demonstrat ca vreunul din ei ar fi implicat cu certitudine. In plus, o afectiune virala aparuta in copilarie sau un alt factor de mediu per se, probabil nu explica suficient de ce unele persoane vor face mai tarziu scleroza multipla. Studiile de cercetare aflate in curs, sugereaza ca o problema la nivelul sistemului natural de aparare al organismului (sistemul imun), aparuta devreme in copilarie sau dupa infectii, poate declansa debutul sclerozei multiple (scleroza in placi). Factorul declansator poate fi o reactie autoimuna in care sistemul imun ataca mielina, stratul proteic care protejeaza fibrele nervoase.

Scleroza multipla (scleroza in placi) - simptome

Scleroza multipla (scleroza in placi) este o boala cu multe variatii, iar simptoamele depind de care parte a sistemului nervos central este afectata. Nu exista un tipar pentru scleroza multipla (scleroza in placi) si fiecare persoana care sufera de Scleroza multipla (scleroza in placi)

3/7


are un set diferit de simptome care variaza in timp si isi pot modifica intensitatea si durata chiar in cazul aceleiasi persoane. Cele mai afectate sunt: -

Vederea Coordonarea Forta Simturile Vorbirea si inghitirea Controlul vezicii urinare Sexualitatea Functiile cognitive

Nu exista o scleroza multipla (scleroza in placi) tipica. Majoritatea persoanelor afectate vor prezenta cel putin un simptom si desi exista simptome comune multor persoane, nici una dintre acestea nu va avea toate simptoamele. Dereglari ale vederii: -

Tulburarea vederii Vederea dubla (diplopia) Nevrite optice, miscarea involuntara rapida a ochilor (rar) pierderea totala a vederii

Probleme de echilibru si coordonare a miscarilor: -

pierderea echilibrului tremur mersul instabil (ataxia) ameteala (vertij) stangacia unui membru lipsa coordonarii

4/7


Flascitate: Aceasta afecteaza in special picioarele si mersul. Spasticitatea: - dereglarea tonusului muscular poate produce spasticitate sau o intarire a muschilor ceea ce poate afecta mobilitatea si mersul - spasme

Dereglari ale simturilor: - furnicaturi, amorteli (parestezii) sau senzatii de arsuri in unele parti ale corpului - alte senzatii nedefinite

Durerea poate fi asociata cu scleroza multipla (scleroza in placi) ca durerea faciala (nevralgia trigeminala) si dureri musculare. Probleme cu vorbirea: -

incetinirea vorbirii articularea necorespunzatoare a cuvintelor schimbari in ritmul vorbirii dificultati in inghitire

Oboseala: Un tip special de oboseala generalizata care apare in mod neprevazut si nu este direct proportionala cu efortul depus. Oboseala este una din cele mai comune (si mai deranjante) simptome ale sclerozei multiple (scleroza in placi).

Probleme ale vezicii urinare si probleme intestinele:

5/7


- problemele vezicii urinare includ necesitatea de a elimina urina frecvent si/sau urgent, eliminarea incompleta sau in momente nepotrivite - problemele intestinale includ constipatie si , in mod rar, pierderea controlului

Sexualitate si intimitate: - impotenta - excitare redusa - pierderea simturilor

Sensibilitate la caldura Acest simptom cauzeaza o inrautatire temporara a celorlalte simptome. Disfunctii cognitive: - Invatarea si memorie - Atentie si concentrare - Gasirea cuvintelor

Scleroza multipla (scleroza in placi) - incetinirea evolutiei bolii

Rezultatele studiilor clinice au demonstrat ca persoanele care incep tratamentul imediat dupa ce au fost diagnosticati cu scleroza multipla au rezultate mai bune decat cei care au amanat tratamentul. Cu toate acestea, administrarea medicamentelor are cateva dezavantaje semnificative. Decizia este dificila pentru multe persoane cu scleroza multipla. Unii prefera sa astepte sa vada daca simptomele se agraveaza inainte de a lua decizia de a incepe tratamentul. Un mic procent din persoanele diagnosticate cu scleroza multipla pot sa aiba doar cateva episoade usoare in toata viata si sa nu dezvolte niciodata o dizabilitate, dar nu se poate sti

6/7


deocamdata cine va face parte din aceasta categorie.

Persoana cu scleroza multipla este sfatuita sa faca toate eforturile necesare pentru a-si mentine sanatatea. O dieta sanatoasa, odihna, folosirea inteligenta a energiei si suportul practic si emotional din partea membrilor familiei, prietenilor si al medicului pot fi extrem de folositoare.

7/7